Hristos ne conferă calitatea de oameni liberi, adică de nobili. Dar ne cere efortul păstrării noii noastre stări, efortul – ar spune existențialiștii – de a fi ceea ce suntem.
„Stați tari în libertatea cu care Hristos ne-a făcut liberi.” (Galateni 5, 1)
Trecem prea repede cu vederea uriașele rezerve de noblețe și înaltă seniorie din creștinism. Aceste tendințe de a-ți recunoaște greșeala, de a lua asupră-ți răspunderea, de a fi gata să ierți, de a nu consimți să te răzbuni și să le creezi vrăjmașilor tăi o situație aparte, de a nu fi bănuitor și a nu atribui altuia urâtele tale gânduri dovedesc prezența în religia creștină a spiritului aristocratic celui mai subțire.
Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii