15 Noembrie 1938 a fost o zi de înălţare sufletească, când sudul Basarabiei şi cu el toată suflarea românească a sărbătorit 70 ani de viaţă, 55 ani de călugărie, 20 ani de arhierat şi 5 ani de episcopat a îndrumătorului şi ziditorului sufletesc —
P. S. Dionisie — Episcop al Cetăţii-Albe-Ismail, luptătorul naţionalist din timpurile de grea încercare şi subjugare a moldovenilor dintre Prut şi Nistru.
E ziua, când Eparhia întreagă şi-a adus omagiu de devotament, mulţumire şi recunoştinţă faţă de acela, care din leagăn a visat întronarea destinului provinciei noastre în cadrul legalităţii istorice şi a făuririi idealului naţional.
Pentru aceea, clopotul cel mare al bisericii Catedrale din or. Ismail, cel mai mare clopot din ţară, încă din ajun a început să sune, adunând pe ismăileni la slujba divină.
De cu seară sa oficiat privigherea la bis. Catedrală de un sobor de 10 preoţi şi 3 diaconi, în frunte cu P. C. Protosinghel Dr. Antonie Harghel, profesor la Seminarul teologic din Ismail. Poporul dreptcredincios a înţeles să răspundă printr’un număr impunător la marea sărbătorire.
A doua zi de dimineaţă, încep să sosească reprezentanţii clerici, autorităţile, oaspeţii din toată Basarabia şi din cele 3 judeţe cari compun Episcopia Cetăţii-Albe-Ismail.
Printre oaspeţi remarcăm prezenţa: D-lui General Atanasiu, Comandantul Diviziei XII Inf. Ismail, D-l Colonel Niculescu Comandantul Garnizoanei Bolgrad, D-nii Prefecţi ai judeţelor Ismail şi Cetatea – Albă — Col. T. Turturescu şi Col. Popu, D-l Lt. Colonel Căptaru, şeful Statului major al Diviziei XII Inf. Ismail, D-l I. Preda, Preşedintele Tribunalului Ismail şi primar delegat al or. Ismail, D-l Radacovici, primarul or. Bolgrad şi celelalte autorităţi civile şi militare din or. Ismail şi oraşele principale din sudul Basaragiei.
La ora 9 1/2 sosesc P.P. S.S. Lor—Episcopul DIONISIE al Cetăţii-Albe-Ismail şi Tit, Episcop al Hotinului, însoţit de Ic. St, D. Iavorschi consilier referent din Bălţi, fiind întâmpinaţi la întrare în Catedrală de P. C. Ic. St. M. Madan, Consilier Eparhial, Ic, St. Victor Berov, Protopopul cerc. I jud. Ismail şi Prot. Simeon Ţugui Şeful bis. Catedrale Ismail.
În biserică oaspeţii şi sărbătoritul erau aşteptaţi de un sobor de 50 preoţi, în frunte cu P.P. C.C: Ic. St. Teodor Dumbravă, Ic. St. Vasile Constantinov, Ic. St. Pavel Guciujna, Ic. St. Dionisie Iavorschi — Consilieri Eparhiali din Ismail, Chişinău şi Bălţi, P. C. Arhimandrit Savatie Zubcu, Exarhul Mănăstirilor, toţi PP. CC, Protopopi şi Misionari din Eparhie, împreună cu venerabilul şi albit ca zăpada P. C. Ic. St. Ilarion Sofronovici, pensionar din or. Vâlcov şi alţi preoţi şi diaconi.
După rugăciunile de începerea Sf. Liturghii şi după înveşmântarea PP. SS. Episcopi, la ora 10, în sunetele duioase a clopotelor Catedralei, începe slujba Sf. Liturghii, răspunsurile fiind date de corul episcopal, sub conducerea măiastră a C. Diacon Constantin Tomencu, slujba desfăşurându-se într’o însufleţire generală. La priceasna a predicat P. C. Prot. Simeon Ţugui despre rugăciune şi însuşirile adevăratei rugăciuni.
După terminarea Sf. Liturghii, s’a oficiat un Te-Deum de către P. S. Tit, Episcopul Hotinului şi un sobor impunător de preoţi şi diaconi.
Printre asistenţă observăm prezenţa D-lui I. Buzdugan, membru în Sfatul Ţării şi fost Ministru, reprezentanţii tuturor autorităţilor şi şcoalelor din oraş, reprezentantul bisericii greceşti şi a celei armeneşti din or. Ismail şi alte personalităţi oficiale din oraş.
P. S. Episcop Tit, după terminarea polihroniului şi a Te-Deumului, rosteşte următoarele :
„Prea Sfinţite şi întru Hristos frate — Episcop Dionisie, Prea Cucernicilor Preoţi şi binecuvântată adunare.
Acum 20 ani, când răbojul lumii era crestat altfel, când trecuse vre-o 86 ani de când se pusese o lespede grea peste simbolica Basarabie şi trupul ei, atunci noi, încă tineri fiind, am auzit întâia oară de Prea Sfinţia Ta şi am auzit de bine. Întâmplarea a făcut ca să Te cunosc şi am băgat de seamă, că erai unul dintr’aceia, cari credeau puternic de rosturile, pe cari trebuia să le ia Basarabia. Prea Sfinţia Ta erai acela, care prin scurte, conchise şi cu mult suflet scrise articole publicate în „Cuvântul Moldovenesc”, erai cel mai clar văzător asupra situaţiei Basarabiei. Numai îndrumările asupra problemelor bisericeşti, directivele şi lumina ce au dat’o, dacă aş vorbi numai de aceste rosturi, clare şi precise, văzute cu duhul canonistului, ar fi suficient ca să caracterizez o persoană mare. Ceea ce ai făcut P. S. Ta pe acest teren şi pe cel naţional, î-ţi dau dreptul ca să fii în treapta de Arhiereu.
Am venit azi, lăsând fiecare rosturile sale, înfruntând drumul dela Bălţi, am venit cu bucurie, ca să luăm parte la prăznuirea celor 70 ani a P. S. Tale. Am venit cu un simţământ frăţesc a celor cari se înţeleg. Cuminţenia, tactul, precizia cu care Te-a înzestrat Dumnezeu, ţi-au ajutat ca din mănăstire, retras de lume, care cu greutăţile şi manifestările ei te ameţeşte, P. S. Ta să cultivi dragostea de legea străbună şi credinţă. Ai ţinut pe vatră caldă, flacăra românismului în aceste părţi.
Ai ţinut treaz gândul pe care îl cultivam, uneori cu îndoială, noi. Când câte un student venea pe la Universităţile din Bucureşti, parcă în persoana lui, vedeam o lume nouă, pe care abia, abia dacă credeam că o vom mai vedea. P. S. Ta erai mai credincios decât noi şi la Suruceni ai ţinut flacăra aprinsă până la plinirea vremii.
Astăzi, când prin vrednicia ostaşului şi poporului român suntem toţi liberi şi stăpâni în ţara noastră, nu vom uita că P. S Ta ai stat neclintit, ca o piatră de unghiu. Spun, cu noi din această Sf. Biserică se bucură toţi cei ce au simţit creştineşte şi româneşte. Noi, oamenii, când sărbătorim cei 70 de ani pe cari i-ai împlinit, rugăm pe Dumnezeu, ca în viitor să te păzească de greutăţi, să te ţină sănătos, în pace.
Aceieaşi inimă, minte şi suflet să ţi-le păstreze şi pentru viitor.
În numele moldovenilor dela Soroca, bătrânului laşi şi falnicului Hotin, î-ţi exprim, ca unui frate mai mare, ca Domnul să te ţină mulţi ani şi toţi cu un glas să zicem : „is polá eti déspota”.
Prea Sfinţitul Episcop Dionisie răspunde prin următoarele :
„Prea Sfinţia Ta — Episcop Tit! Nu m’am îndoit niciodată de dragostea pe care ai arătat-o de mai multe ori faţă de mine. De aceia mă bucur şi î-ţi mulţumesc pentru urările făcute, pentru prezenţa P. S Tale în mijlocul nostru. Dacă am făcut ceva în aceşti 70 de ani, am făcut pentru neamul meu; am făcut ceea ce ar fi făcut fiecare în locul meu. Ziua de azi pentru mine, este o zi când trec în rândul celor cari sunt în aşteptare. Am ajuns această vârstă prin mila şi ajutorul lui Dumnezeu, căutând să lucrez numai pentru ţară şi poporul iubit. Pentru mine n’am căutat nimic. Mulţumesc P. S. Tale şi poporului, pe care îl păstoreşti, pentru faptul de dragoste pe care aţi arătat faţă de mine smeritul. Dumnezeu să vă răsplătească pentru sentimentele pe cari mi le arătaţi. Mulţumesc.”
Buletinul Episcopiei Cetății-Albe-Ismail închinat P.S.S Dionisie Erhan Episcopul Cetății-Albe-Ismail cu prilejul împlinirii vârstei de 70 ani