Sărbătoarea Naşterii Domnului după trup este maica tuturor sărbătorilor, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Fără Naştere, nu ar fi fost Învierea, iar fără Înviere nu s-ar mai fi împlinit scopul Sfintei Întrupări.
Sărbătoarea Naşterii Domnului după trup este maica tuturor sărbătorilor, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Naşterea este urmată de toate celelalte sărbători împărăteşti, adică de Bobotează, de Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, de Patimi, de Cruce, de Învierea şi Înălţarea Domnului. Fără Naştere, nu ar fi fost Învierea, iar fără Înviere nu s-ar mai fi împlinit scopul Sfintei Întrupări.
Aşadar, toate praznicele împărăteşti sunt unite între ele, însă noi le despărţim pentru a le putea sărbători şi pentru a aprofunda semnificaţia lor. La fiecare Sfânta Liturghie, trăim toate aceste evenimente ale Sfintei Întrupări. De aceea, dupa cum spun Sfinţii Părinţi, mereu este Crăciunul, mereu este Paştele, şi mereu este Cincizecimea.
Arhimandrit Hierotheos Vlachos, Predici la Marile Sărbători, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008