Demonii sunt creaturi. Ei sunt foarte inteligenți, dar sunt creați. Ieșind din câmpul lor, nu mai au nici o putere asupra noastră. Dar pentru asta, noi avem nevoie de curajul de a pierde anumite lucruri, anumite plăceri, anumite conforturi… Pierdem, ca atunci când e incendiu, și ca să-ți scapi viața pleci și pierzi tot. Și zici: da, dar… pierd aia, pierd aia, pierd aia… dar dobândesc Viața!
Aici este taina! Să învățăm să pierdem, pentru a câștiga ceva ce nu se compară cu ce am pierdut. Dar mintea noastră nu are în imaginar cele din Împărăție și nu poate realiza ce putem câștiga decât prin credință. Mintea noastră știe numai ce pierdem, socotește numai ce pierde, și, de multe ori, acestea sunt doar niște fleacuri. Dar ne lipim de ele, devenim dependenți de ele… Asta facem!
Monahia Siluana Vlad, Doamne, unde-i rana?, Editura Doxologia, Iași, 2017, pp. 46-47