„Nu-mi pot face autobiografia pentru că nu mă interesează trecutul meu, pe care îl detest! N-am nimic comun cu mine în trecut. Ştiţi când începe viaţa mea? Acum când vorbesc cu dumneavoastră.” (Petre Ţuţea)
Mass-media ne învaţă că veştile bune nu sunt ştiri bune. Uneori o zi pare cât o viaţă întreagă, alteori are gustul unei secunde argintii. Păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieţii tale care să-ţi amintească de bine, adevăr şi frumos. Viaţa vine în valuri şi nu trebuie să te arunci în cap pe toboganul vieţii. Nimic nu e imposibil pentru un suflet optimist. Te vei simţi fericit ori de câte ori te vei ridica de la podea. Şi din căderi, şi din ridicări ai de vindecat în măreţia firii umane. Toate experienţele noastre sunt farmacie pentru suflet. Nu descuraja, ai răbdare cu tine, cu cei din jur, cu vremurile!
Viaţa se schimbă câte puţin sau noi ne schimbăm câte puţin în fiecare clipă. Tot timpul mai este ceva de adăugat, tot timpul mai este ceva de iertat, de iubit, de învăţat. Drumul spre o conştiinţă curată şi liniştită ne luminează sensul vieţii. Ştim cine suntem, dar nu ştim ce am putea deveni. Consumăm viaţa ca slujitori ai sufletului şi trupului imprimând speranţa în toate încăperile interioare. Evoluţie, progres, dor.
O mamă se priveşte zilnic în oglinda ochilor copiilor săi. Ne deosebim unii de alţii ca să ne completăm unii pe alţii. Existăm deopotrivă în noi şi în celălalt în comuniunea iubirii. Sufletul meu are nevoie de sufletul celuilalt, împărtăşindu-se din umanitate şi divinitate în acelaşi timp. Regăsesc în tine bucăţi din mine şi simt în tine glasul din mine. Suntem ca un joc de puzzle în care fiecare are părţi din marea imagine. Talanţi, lumină. Providenţă în dialog pe temelia credinţei. Gând şi simţire spălate prin trecut, prezent şi viitor. Îmbrăcăm hainele noi pe care timpul le-a confecţionat în sufletul nostru.
Viaţa este un gem dulce-amărui: dulce pentru că Hristos mă iubeşte, amară pentru că eu nu răspund cu iubire la iubirea Lui. Dragostea e cel mai bun răspuns la toate întrebările vieţii. Descoperă soarele din interiorul tău şi lasă-l să lumineze. Nu eşti singur, Dumnezeu este cu tine. Nu a nevoie să fim crispaţi, isterizaţi, înfundaţi. Bunătatea nu are jumătăţi de măsură. O manifestăm sau ba. Avem duşmani pentru că şi noi suntem duşmanii altora într-o formă sau alta.
Egoism, invidie, mândrie. E adevărat că răutatea neîmplinită devine stresantă pentru cine o fabrică, însă orice răutate se domoleşte în faţa blândeţii pe altarul inimii. Condiţia demnităţii umane este un echilibru între a şti să pierzi, a şti să-ţi pleci fruntea, a şti să câştigi. Oamenii în depresie sunt mai atenţi la contraste decât la asemănări. Simţ al alegerii şi opţiunii spontane, inspiraţie a subconştientului. Precum timiditatea ascunde mari calităţi încătuşate, tot la fel fiecare suflet are îndoieli interioare care pătează visul. Suntem învinşi de calităţile sau de defectele cuiva?
Complicăm simplitatea. Natura ne face oameni naturali, societatea ne face oameni sociali, dar omul se poate face pe el om. Decriptăm arhetipurile şi acceptăm sau refuzăm, conştient sau inconştient, exigenţele morale. In iubire e cea mai mare libertate. Secundă de adevăr. Iubiţi o secundă Adevărul şi el vă va elibera. Mai bine ca în ţara mea nu e nicăieri. Cu munţii mei, cu brazii mei, cu doina mea, cu plânsul meu, cu râsul meu, cu dorul meu…
Bunul simţ este facultatea de a deosebi binele de rău. Raţionament de tip euristic. Noi sensuri, noi înţelesuri. Slabi sau puternici, influenţabili sau nu, cu emoţii primare sau îngrijite, dorim să căutăm partea bună din noi, din cei din jur şi din evenimentele cotidiene. Eşti dimineaţa naturii şi porţi prospeţimea inimii tale mereu. Fruct consumat în grabă sau instrument muzical acordat la tonul iubirii. Tu alegi dacă mai târziu vei scrie în jurnalul minţii tale despre vise sau despre regrete, despre frică sau despre curaj, despre pasiune sau despre compasiune. Trăieşte şi iartă! Sufletul nostru dialoghează. Legea naşte farisei, harul naşte oameni liberi.
Credinţa nu este o datorie de împlinit, ci un act de iubire. Pune tot pe foc şi arde pagini. Astăzi începe viaţa ta…
Ieromonah Hrisostom Filipescu, Puţine lacrimi, multă bucurie, Editura PIM