Nimeni n-are dreptul să plece din Casa lui Dumnezeu aşa cum a intrat. Dacă plecăm aşa cum am venit din biserică înseamnă că ceva nu s-a produs bine la noi. Cine a venit trist trebuie să plece cu faţa senină. Cine a venit cu durere în suflet trebuie să plece cu nădejde. Că Dumnezeu nu lasă pe nimeni, niciodată, să plece deşert! Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese ruşinat – ne rugăm de fiecare dată când citim Paraclisul Maicii Domnului. În Casa lui Dumnezeu, Dumnezeu nu stă singur! În Casa lui Dumnezeu El este însoţit de sfinţii Săi şi, atunci când rugăciunea mea, când osteneala mea e prea mică, e prea puţină, are cine să completeze.
Oamenii ne uită, oamenii ne întorc spatele, fiecare – sau majoritatea – îşi urmăreşte interesul propriu. Dumnezeu niciodată nu Se gândeşte la Sine. Totdeauna Dumnezeu S-a gândit, Se gândeşte şi Se va gândi la noi, la făptura mâinilor Sale. Şi mai e, încă, ceva: dacă plecăm din biserică, bine ar fi ca oamenii să ne vadă altfel decât atunci când nu eram în biserică. Că or să se uite oamenii la noi și or să spună: Se cunoaşte că oamenii aceştia au încheiat o săptămână de post? Se cunoaşte că oamenii aceştia au ascultat și luni, și marţi, și miercuri şi joi Canonul Sfântului Andrei şi au mai ascultat, poate, și un cuvânt de învăţătură și și-au luat acasă şi untdelemn sfinţit? Se vede? Se vede ceva în viaţa noastră?
Încă o dată vă spun: făclii să fiţi acolo unde mergeţi! Îl mărturisiţi pe Dumnezeu aşa, prin viaţa dumneavoastră, în orice loc vă aflaţi. Şi, dacă astăzi n-aţi vorbit cu vecinul, mâine să vorbiţi. Şi dacă astăzi nu v-aţi împăcat cu soţul, cu soţia, mâine să vă împăcaţi. Şi dacă n-am avut răbdare suficientă până acum, măcar de acum să începem să avem mai multă răbdare. Că aşa ne-au spus Scripturile: Dacă trăim în Duhul, în Duhul să şi umblăm. În Duhul Cel Sfânt. Şi care e roada Duhului? E dragostea! E bunătatea! E îndelunga răbdare! E curăţenia! E milostenia! Aceste daruri să vă împodobească, fraţilor şi surorilor, sufletele dumneavoastră. Aceste daruri să le aduceţi lui Dumnezeu cu Dumnezeu în minte și cu mijlocirile sfinţilor să plecaţi de fiecare dată din sfânta biserică cu încredere şi cu nădejde că suntem fiii unui Dumnezeu care nu-Şi părăseşte neamul, suntem fiii unui Dumnezeu Care totdeauna El are ultimul cuvânt în lume şi suntem fiii unui Dumnezeu veşnic, Care ne pregăteşte pentru veşnicie cu El.
Întru acest Dumnezeu să credem, Lui să ne închinăm, acum şi-n vecii vecilor!
PS Damaschin Dorneanul