Oamenii, Adam şi Eva, au săvârşit marele păcat al lăcomiei. Nu le ajungeau toate cele pe care li le dăduse Dumnezeu în Rai, ci au vrut să mănânce şi fructul acela care le fusese interzis. Şi au pierdut Raiul. L-au pierdut pe Dumnezeu, dumnezeiescul har, au pierdut chiar şi lumea. Înainte de păcatul lor, toate erau nestricăcioase, le aveau din belşug. Lăcomia lor, însă, și nesaţul lor i-au împins către ceea ce nu era al lor, şi le-au pierdut din cauza aceasta pe toate celelalte. Dumnezeu le-a dăruit multe, însă oamenii nu s-au mulţumit cu cele multe, au dorit şi mai multe şi, din nefericire, le-au pierdut şi pe cele multe, şi pe cele puţine, precum zice proverbul: „Cel care caută multe le pierde şi pe cele puţine”.
Acelaşi lucru au păţit toţi urmaşii lui Adam şi ai Evei, în special omul contemporan. Au cerut foarte multe şi au pierdut şi pe cele puţine. Au violat natura ca să le dea din ce în ce mai multe, şi în felul acesta au stricat-o. Au construit fabrici ca să creeze mult mai multe bunătăţi şi, chiar înainte de a dobândi acele bunătăţi, s-a poluat mediul, li s-au îmbolnăvit nervii şi sufletul, şi n-a mai ajuns omul să se bucure de cele multe pe care le avusese înainte.
Din cauza nesaţului, a lăcomiei, din cauza neascultării permanente faţă de Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu a încetat niciodată să zică „Nu” lăcomiei, precum le-a zis şi lui Adam şi Evei. Nu mâncaţi mai multe decât cele pe care vi le-am permis, nu încercaţi să dobândiţi mai multe decât cele pe care vi le-am dat! Aşa ne spune şi astăzi tuturor: Mulţumiţi-vă cu cele pe care vi le-am dat. „Având hrană şi îmbrăcăminte, cu acestea vom fi îndestulaţi” (I Timotei 6, 8), zice Sfânta Scriptură, adică, de vreme ce avem cele trebuincioase ca să ne ţinem în viaţă şi ca să ne învelim împotriva frigului, ne ajung, deci să ne mulţumim cu acestea.
Arhimandritul Spiridonos Logothetis, Răspunsuri la întrebări ale tinerilor – Ortodoxia şi lumea, Editura Sophia, Bucureşti, 2012, pp. 118-119