Am auzit astăzi cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Hristos trăiește în mine” (Gal. 2, 20). Ce poate însemna aceasta?
Hristos rămâne neschimbat, desigur, însă ceea ce i s-a întâmplat lui Pavel este că el l-a întâlnit pe Hristos, iar această întâlnire l-a străpuns până în miezul ființei sale. Această întâlnire nu mai era o amintire; ea a devenit însăși viața, în el. Tot restul vieții sale a fost conștient că, după ce l-a întâlnit pe Hristos, totul s-a schimbat pentru el, nu numai pentru că i-a oferit dragostea Sa, ci și pentru că Hristos s-a unit pe Sine cu el pentru totdeauna, inseparabil.
L-am întrebat odată pe părintele Gheorghe Florovski care este lucrarea Botezul în noi? Iar răspunsul lui a fost:
„Harul Duhului Sfânt și prezența lui Hristos vin înlăuntrul nostru ca și când o sămânță ar fi pusă în pământ. La început sămânța este mică, iar roadele sunt mici, dar dacă suntem atenți, dacă suntem cu băgare de seamă, dacă nu distrugem ceea ce ne-a dat Dumnezeu, ea va crește treptat, iar sămânța va deveni o plantă, un copac, va înflori în noi și atunci nu doar noi înșine vom fi conștienți de faptul că Hristos trăiește în noi, ci toată lumea va ști că Hristos este prezent în noi în chip tainic, dar simțit”.
Să luam aminte, să nu distrugem darurile lui Dumnezeu! Binecuvântat să fie Domnul pentru mila Sa față de noi. Amin!
Mitropolitul Antonie de Suroj