În calitate de creştini, trebuie să credem că bunăstarea noastră se află în mâinile lui Dumnezeu şi să recunoaştem că viaţa noastră, deşi marcată de greutăţi şi lupte, este o călătorie premergătoare vieţii veşnice ce va să fie. Dat fiind că această călătorie nu e lipsită nici de necazuri şi durere, nici de griji şi anxietate, e foarte posibil să cedăm în faţa tensiunilor şi să adoptăm o atitudine defetistă, plină de scepticism, comportându-ne ca şi cum n-ar exista nici o speranţă pentru noi.
Atitudinea noastră şi felul în care vorbim, cuvintele pe care le alegem, reflectă starea noastră de sănătate sufletească, indicându-ne parametrii sensibilităţii. Dacă suntem înclinaţi să ne plângem de viaţa pe care o ducem sau de oamenii de care suntem înconjuraţi, este puţin probabil să fim pregătiţi să alegem o direcţie pozitivă atunci când va trebui să optăm pentru o cale sau alta.
Felul în care relaţionăm cu ceilalţi are un efect deosebit atât asupra vieţii lor, cât şi asupra vieţii noastre. Dacă vom face un efort să fim optimişti şi să ne trăim viaţa animaţi de credinţă şi nădejde, cei din jur vor beneficia de această atitudine a noastră şi vor fi mai echilibraţi din punct de vedere sufletesc. Dacă ne vom lăsa cuprinşi de frică şi anxietate, nu vom realiza nimic constructiv; ne vom demobiliza şi-i vom demoraliza şi pe cei din jurul nostru. Dacă vom începe să vedem numai aspectele negative ale existenţei, această poziţie nu va face decât să înrăutăţească orice situaţie de viaţă. Abordarea vieţii din perspectiva defetismului, a neîncrederii, este un mod absolut sigur de a fi învins în cele din urmă: De ceea ce mă tem, aceea mi se întâmplă şi de ceea ce mi-e frică, tocmai de aceea am parte (Iov 3,25).
Marele rege Solomon spunea: Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. (…) Vreme este să taci şi vreme să grăieşti (Ecclesiastul 3,1,7). O atitudine negativă nu contribuie cu nimic la promovarea vieţii, ci atrage moartea. Singura modalitate de a tămădui inimile oamenilor este să primim cu bucurie tot ce ni se întâmplă. In timp ce o atitudine negativă reflectă un suflet care are nevoie de vindecare, o atitudine optimistă, plină de bucurie, este ca apa pe o plantă însetată; ea va aduce roade pentru toţi cei din jur.
Părintele Trifon, Dimineţi cu Dumnezeu, Editura Sophia