Credința în Hristos este credința în Hristos cel din noi, credința din puterea Lui, aflător în noi; e iradierea în noi a prezenței și puterii lui Hristos sălășluit în noi, în chip nevăzut. Credința aceasta include în ea iubirea față de Cel ce S-a jertfit, a înviat pentru noi și s-a sălășluit în noi, ca din starea Lui de jertfă și înviere să luăm putere să murim și noi față de păcat și să ducem și noi o viață nouă din El și cu El. Hristos însuși ne umple de iubire față de El, prin iubirea Lui față de noi. Iar iubirea ne dă puterea să ne facem asemenea Lui: să murim față de păcat, să ne manifestăm cu iubire față de oricine, față de orice. Credința în Hristos e iubire față de Hristos și însușirea iubirii lui Hristos față de oameni. Este începutul deschiderii și încrederii în infinitatea iubirii lui Hristos.
Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. II