Troparul Sfinţilor Mucenici Evlampie şi Evlampia, sora lui, glasul al 4-lea:
Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea 1, glasul al 6-lea.
Irmosul:
Ca pe uscat umblând Israel, cu urmele prin adânc, pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruinţă să-I cântăm.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind luminaţi cu Razele cele Prealuminate ale Luminii Celei cu Trei Străluciri, biruitorilor mucenici, cereţi luminare, nouă, celor ce cinstim sfântă pomenirea voastră cea pururea prăznuită.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Raze de soare străluceşte cinstita şi înfrumuseţată prăznuire a mucenicilor şi pururea luminează tăinuit marginile pământului cu Puterea Duhului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu trup tânăr, tare ai biruit mucenice, pe începătorul rău tăţii celei vechi, răbdând chinuri şi foc şi năpădiri de rele, Sfinte Fericite Evlampie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Fiind scăpaţi cu adevărat Fecioară Preacurată, de osânda cea strămoşească prin naşterea ta, cu glasuri de cântări te fericim pururea noi, credincioşii, ca pe o Maică a lui Dumnezeu.
Cântarea a 3-a. Irmos: Nu este sfânt precum Tu…
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Săvârşit-ai luptele cu tărie, răbdând chinuri şi pedepse amare, întărindu-te de faţă cu nădejdile bunătăţilor celor viitoare, Sfinte Mărite Evlampie.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Văzându-te pe tine, mucenice, îmbrăcat cu mărirea cea luminată a mucenicilor, s-a dat pe sineşi cu totul la chinuri Cinstita Evlampia, cugetând ca şi tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Dorind de Hristos, mucenice, toate pornirile tiranilor cele văzute, întru nimic le-ai socotit, Sfinte Evlampie, pătimitorule, biruind cu credinţa pe cei pierzători.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Roagă-te, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, pentru cei ce te cinstesc pururea, să se izbăvească de toată pornirea cea vicleană a potrivnicilor şi de patimile cele pierzătoare de suflet.
Irmosul:
Nu este sfânt precum Tu, Doamne Dumnezeul meu, Care ai înălţat fruntea credincioşilor Tăi, Bunule şi ne-ai întărit pe noi pe piatra mărturisirii Tale.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Hristos este Puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita Biserică cu Dumnezeiască cuviinţă cântă strigând; din cuget curat întru Domnul să prăznuim.
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Astupat-ai gurile fiarelor celor sălbatice, cu chemările cele Dumnezeieşti, înfrumuseţându-te cu mărire îngerească şi împodobindu-te cu sfinţitele străluciri ale muceniciei.
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Locuinţă însufleţită, locaş preasfinţit, te-a aflat pe tine harul Duhului, Înţelepte Mucenice Evlampie; cu care fiind întărit, ai surpat la pământ locaşurile idolilor.
Stih: Sfântă Muceniţă Evlampia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fost-a nemişcată, neîngrozită, nestrămutată de toate vicleniile, chinurile celor cumplite, Sfânta Evlampia cea pururea pomenită, fiind întărită întru Hristos.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind împodobiţi cu sângiurile muceniciei şi păzind între voi, fericiţilor, unirea cu credinţă frăţească, v-aţi lepădat de cugetele cele întunecoase ale tiranilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pricepând de departe foarte arătat Proorocul Avacum, te-a numit pe tine, Curată, Munte Umbrit cu virtuţile; din care ni s-a arătat Cel Ce luminează sufletele noastre.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Cu Dumnezeiască Strălucirea Ta, Bunule, sufletele celor ce aleargă la Tine cu dragoste, mă rog, luminează-le; ca să Te vadă Cuvinte al lui Dumnezeu pe Tine, Adevăratul Dumnezeu, Cel Ce îi chemi din negura greşelilor.
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte zori preafrumoase ai strălucit şi ca o stea de zi cu adevărat, cu Soarele Cel Prealuminat, luminând pe credincioşi Dumnezeieşte, cu razele nevoinţelor şi ale minunilor, Sfinte Mucenice Evlampie.
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Foarte mari dureri suferind şi mulţimea necontenitelor rele socotindu-le ca nişte dulci plăceri, Mucenice Evlampie, bucurându-te, ai moştenit răsplătirile cele Dumnezeieşti.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Vărsând pâraie de sânge cinstită muceniţă, ai câştigat pârâul fericirii, prealăudată şi mărire neveştejită în veac şi desfătarea cea dulce a Raiului ai dobândit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Toate săbiile vrăjmaşului au lipsit de tot cu adevărat, Preacurată Fecioară fără prihană; că tu ai născut pe Dumnezeul tuturor, Cel Ce cu Crucea a surpat trufia vrăjmaşului.
Cântarea a 6-a. Irmos: Marea vieţii văzând-o…
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Întinzându-vă, mucenicilor, chinuindu-vă cumplit şi aruncându-vă fiarelor, tăindu-vă mădularele şi aruncându-vă în foc materialnic, nu v-aţi lepădat de credinţa cea fără de prihană.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Valurile chinurilor care se înălţau cu tărie, din poruncile judecătoreşti, n-au putut să înece tăria gândului pătimitorilor; că se întăreau de mâna cea Dumnezeiască.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
În curgerile sângiurilor, ce s-au vărsat din voi, aţi înecat pe duşmanul Faraon, iar Biserica lui Hristos aţi adăpat-o cu dreaptă credinţă, înflorind întru credinţă, nebiruiţilor mucenici.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ca ploaia s-a deşertat în pântecele tău Dumnezeu, pentru nespusa îndurare şi cu pârâul desfătării toate le-a adăpat, Stăpână şi lumea, fiind stricată, a înnoit-o.
Irmosul:
Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine: scoate din stricăciune viaţa mea, Mult Milostive.
CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…
Pe vitejii mucenici şi fraţi după trup, pe Înţeleptul Evlampie şi pe Sfânta Evlampia să-i cinstim; că aceştia uneltirile tiranilor le-au ruşinat, cu Puterea Celui Ce S-a răstignit; pentru aceasta s-au arătat mucenicilor mărire, împreună şi laudă.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Dătător de rouă cuptorul l-a făcut îngerul, cuvioşilor tineri, iar pe haldei arzându-i Porunca lui Dumnezeu, pe tiran l-a plecat a grăi: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Urmând cu harul celor trei tineri mucenici ai Domnului, aţi călcat focul, răcorindu-vă cu Focul Duhului cel fără de materie şi cântând lui Hristos: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Strujindu-li-se trupul, se întărea dragostea cea către Ziditorul; că Sfinţii cu toată plecarea către Dumnezeu îndumnezeindu-se, cântau cu credinţă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Defăimându-ţi mişcările inimii cu Dumnezeieştile suişuri, stai, biruitorule, pe piatra cea neclătinată şi nemişcată a vieţii cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe cei trei tineri nu i-a ars cuptorul, închipuind mai înainte naşterea ta. Că Dumnezeiescul Foc, nearzându-te, S-a Sălăşluit întru tine şi pe toţi i-a luminat a cânta: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Cântarea a 8-a. Irmos: Din văpaie cuvioşilor…
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Foarte frumos te-ai arătat cu sufletul şi cu trupul, fiind împresurat cu chinurile gerului, mucenice pătimitorule; şi nebiruindu-te nicidecum, cântai Stăpânului Hristos în veci.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ritorisind dimpreună pe Preaîndumnezeitul Cuvânt, au defăimat dogma cea fără de Dumnezeu mucenicii lui Dumnezeu şi ai Împăratului tuturor, cei legaţi cu rudenie frăţească.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Jertfe şi Dumnezeieşti arderi de tot, miel de bunăvoie jertfiţi, junghieri fără de prihană, prinos primit lui Dumnezeu v-aţi adus la Masa cea Cerească, purtătorilor de chinuri.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Cunoscându-te stea limpede, cu chipul de lumină care luminezi cu razele tămăduirilor sufletele tuturor, Sfinte Biruitorule Evlampie, cu credinţă te lăudăm în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Bucură-te, Fecioară Neispitită de nuntă, cu totul fără prihană, Limanul celor înviforaţi de valuri! Bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu! Bucură-te, Curăţirea păcătoşilor! Bucură-te, Ceea ce ai născut pe Dumnezeu cu Trup!
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Din văpaie cuvioşilor rouă ai izvorât şi jertfa dreptului cu apă ai ars-o; că toate le faci, Hristoase, cu singură voirea; pe Tine Te preaînălţăm întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a. Irmos: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este…
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorind a vedea Mărirea Atotţiitorului şi Frumuseţea Lui Cea Neasemănată, n-ai luat în seamă necinstea vieţii, răbdând moarte de ocară, mărite, care ţi-a adus mărirea cea de-a pururea, Sfinte Mucenice Evlampie.
Stih: Sfinte Mucenice Evlampie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca o lumină, ca un sfeşnic pururea luminos, te-ai arătat, Sfinte Mucenice Evlampie, celor din noaptea vieţii şi gonind noaptea întunericului, ai risipit negura patimilor, cu lumina tămăduirilor, pătimitorule de Dumnezeu fericite.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Împodobindu-vă înşivă, cu frumoase podoabe vopsite din sângiurile voastre, Sfinţilor Mucenici Evlampie şi Evlampia, staţi înaintea Domnului, purtând cununi şi cântând împreună cu îngerii: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Sfântă eşti, Treime, Ceea Ce toate le lucrezi şi eşti Atotputernică.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Aduceţi-vă aminte de noi, cei ce cu credinţă săvârşim sfântă pomenirea voastră, cea pururea cinstită şi sfinţită, plină de lumină şi de strălucire, biruitorilor mucenici şi care ne închinăm cu credinţă la sfintele voastre moaştele, ferindu-ne pe toţi de toate încercările.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Ceea ce eşti Locaş Luminii care a Strălucit cu cuviinţă Dumnezeiască din tine Curată şi fără prihană, luminează ochii sufletului meu, gonind întunericul necunoştinţei şi pierzând negura păcatului.
Irmosul:
Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor, spre Care nu cutează a căuta Oştile îngereşti; iar prin tine Preacurată S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat. Pe Care mărindu-L cu Oştile cereşti, pe tine te fericim.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Norii cei întunecaţi ai chinurilor cu tărie defăimându-i, pătimitorilor, prin harul Mântuitorului aţi strălucit ca Soarele; şi fiind legaţi dimpreună Dumnezeieşte cu dragostea frăţească, la osteneli asemenea prealuminat v-aţi slăvit. Drept aceea, după sfârşit, aţi luat de la Înălţime har fără de sfârşit, a tămădui bolile, voi, fraţi împreună pătimitori; rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Fecioară Născătoare de Dumnezeu, sufletul meu cel smerit, fiind acum necârmuit, se îneacă în valurile supărărilor vieţii, lovit de viforul lor, arătându-se plin peste măsură de povara păcatelor şi ameninţat a merge în fundul iadului; apucă înainte, Preasfântă Mireasă a lui Dumnezeu şi cu mila rugăciunilor tale dându-i linişte, aşează-l în limanul tău; că tu eşti Liman Sufletesc, tu Scăpare de greutatea păcatelor şi-mi suie sufletul meu către Înălţime.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Mieluşeaua văzând pe Mieluşelul, Păstorul şi Mântuitorul pe Cruce, se văita lăcrimând şi cu amar grăia: lumea se veseleşte luând prin tine mântuire, iar pântecele meu arde văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei, Îndelung Răbdătorule, Doamne, Adâncul milei şi Izvor Nedeşertat, milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare greşelilor, celor ce cu credinţă laudă Dumnezeieştile Tale Patimi.