Troparul Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iudita, mama lui, glasul al 4-lea:
Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.
Cântarea 1, glasul al 8-lea.
Irmosul:
Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Propovăduind pe Cuvântul, Cel Ce cu adevărat S-a născut din Tatăl şi S-a întrupat din Fecioara, v-aţi făcut mărturisitori patimilor Lui, prin patimi şi prin moarte.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Dumnezeiasca muceniţă, ca o lună luminoasă fiind, împreună cu soarele, Sfântul Mucenic Chiric, cel născut dintr-însa, luminează toată lumea cu razele minunilor.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
În locul celor curgătoare ai schimbat cele ce nicidecum nu se mişcă, muceniţă şi purtând pe fiul tău în braţe, împreună cu el ai întunecat rătăcirea celor fără de lege şi a diavolului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Fiind de neam mărit, prin mucenicie şi prin chinuri de multe feluri te-ai făcut fiică a Împăratului Celui Nemuritor, Sfântă Muceniţă Iulita.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Încetat-a moartea prin tine şi boldul iadului s-a prăpădit, Maică Preacurată; că tu ai născut pe Stăpânul Cel Nemuritor, Care a fost omorât.
Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut…
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Învrednicitu-v-aţi de cămările cele cereşti şi de săvârşirea cea luminată şi de lauda cea veşnică, măriţilor mucenici, pierzând boldurile diavolului cu ostenelile pătimirilor.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un puişor frumos de porumbiţă curată ai urmat ei stând împotriva amăgitorului, care a venit la tine cu momeli şi s-a nevoit să te robească pe tine cel nebiruit, Mărite Mucenice Chiric.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Pe şarpele cel trufaş, care şi-a pus gura la cer şi se lăuda să piardă pământul, un prunc fără de răutate, cu toată întrarmarea Crucii, l-a surpat de tot la pământ şi l-a prăpădit.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul, Care a zidit toată lumea, nedeşertând sânurile cele părinteşti, a locuit în pântecele tău cel fără prihană şi S-a arătat Trup fără schimbare şi pe oameni i-a îndumnezeit, Preacurată.
Irmosul:
Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Auzit-am, Doamne, taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu un trup de prunc şi un cuget foarte întreg, mucenice, ai surpat pe începătorul răutăţii, pe cel ce a lucrat cu răutate viclenirea.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca o vie foarte roditoare, Muceniţă Iulita, ai odrăslit strugurele, pe Sfântul Chiric cel cu adevărat viteaz, din care picură vinul cel dulce al muceniciei.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu milostivire te uitai la mucenic ca o mieluşea la miel, Sfântă Iulita, cea vrednică de minune, fiind junghiată, muceniţă mărită.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu dumnezeiască smerenie fiind îngrădiţi, purtătorilor de chinuri, aţi surpat pe tiranul cel trufaş şi aţi luat cununile biruinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Legile firii se schimbă, Preacurată, întru naşterea ta cea mai presus de fire. Că ai născut pe Ziditorul mai presus de minte şi de cuvânt.
Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti lumină neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul? Te rog, întoarce-mă şi la lumina poruncilor Tale îndreptează căile mele.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Fiindu-ţi trupul întins şi sfârşit de bătăi, cugetătorule de Dumnezeu, te-ai dezbrăcat de nevrednicia stricăciunii şi te-ai îmbrăcat cu podoaba cu care Cel Singur Născut din Fecioară, purtând trup, a îmbrăcat pe oameni, îndumnezeindu-i.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ai fost dezbrăcată până la piele, Muceniţă pururea Pomenită, Iulita. Dar, nebăgând în seamă ruşinea cea trupească şi îmbărbătându-te vitejeşte, cu ruşine veşnică ai îmbrăcat pe vrăjmaşul, care a dezbrăcat odinioară pe Eva.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Tăindu-ţi-se capul, muceniţă, ai zdrobit capul şarpelui; şi fiind lipsită de avere, ai moştenit Împărăţia cea Cerească, care nu se mută, dobândind împărăţia împreună cu toţi mucenicii, prealăudată.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu, a luat din tine Trup cu minte şi cu suflet. Şi din milostivire S-a făcut Om şi m-a îndumnezeit pe mine, cel ce am fost lepădat pentru călcarea poruncii. Pe Acela roagă-L să mântuiască pe toată lumea, Preasfântă Fecioară.
Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către…
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Prin ocârmuirea Crucii au înotat prealăudaţii în apa cea nestatornică a chinurilor celor multe şi vădit au ajuns la limanul cel prealin, înecând pe Faraon cel nevăzut în pâraiele sângiuirilor lor.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Întru cinstită pomenirea ta, Muceniţă Iulita, cetatea Iconiei, care te-a crescut, dănţuieşte şi Tarsul se laudă. Căci în el ţi-ai săvârşit nevoinţa muceniciei, împreună cu fiul tău şi te-ai învrednicit de cununile biruinţei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
N-ai băgat în seamă chinurile cele de multe feluri, prealăudată şi te-ai arătat turturea foarte frumoasă. Şi zburând împreună cu puişorul tău şi înălţându-te foarte înţelepţeşte peste toate cursurile şarpelui, te-ai odihnit la locaşurile cele cereşti.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cu secera cea tăietoare a rugăciunilor tale, Doamnă, te rog taie din rădăcină cugetele cele rele ale sufletului meu şi-l arată pe el roditor. Că ai născut pe Dumnezeu, Săditorul şi Mântuitorul tuturor.
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele. Că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii…
În braţe purtând muceniţa lui Hristos, Sfânta Iulita pe Mucenicul Chiric, în privelişte ca o maică bucurându-se, a grăit: Tu eşti, Hristoase, lauda mucenicilor.
Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Tinerii evreieşti au călcat în cuptor văpaia cu îndrăzneală şi focul în rouă l-au schimbat, grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Zdrobindu-ţi trupul cu toiege, călcătorul de lege nicidecum nu a strămutat întărirea gândului tău, cugetătoare de Dumnezeu, Sfântă Muceniţă Iulita, că ţineai în mână toiag de putere: Crucea lui Hristos.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pătimitorii lui Hristos cu ploile sângiuirilor, care li s-au vărsat, au stins focul necredinţei, grăind: Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeule, în veci.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Purtând în braţe, muceniţă, pe cel ce l-ai născut, ai venit la luptă şi îndoit ai săvârşit chinuirea cea bună, grăind: Doamne Dumnezeule, bine eşti cuvântat.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Urmând cuvintelor tale, te fericim toate neamurile, Doamnă, că te-ai arătat Maică Fericitului Dumenzeu, Care face fericiţi pe cei ce cred într-Însul.
Cântarea 8-a. Irmos: Cei Ce s-au făcut cu darul…
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Stelele cele luminoase, care nerătăcit sunt înfipte pe întărirea Bisericii şi luminează pământul cu minunile, sunt cinstite astăzi cu credinţă de toţi cei ce binecuvintează cu laude pe Hristos în veci.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Arătatu-te-ai, cugetătoare de Dumnezeu, rădăcină sădită de Dumnezeu. Şi aducând ca o ramură tinerică pe cinstitul tău fiu, ai veştejit odraslele necredinţei, strigând împreună cu el şi zicând: pe Tine Te preaînălţăm, Hristoase, în veci.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.
Fiind tu junică, Preafrumoasă Iulita, aduci ca pe un viţel tânăr pe Măritul Mucenic Chiric jertfă vie, Mielului Celui ce a răsărit din Fecioară şi a fost Junghiat pentru milostivirea Sa cea desăvârşită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Întrupându-Se Cuvântul din Preacuratele tale sângiuiri, Doamnă Preacurată, a îndumnezeit, prin dumnezeiasca cu noştinţă, pe cei plecaţi mai înainte către patimile trupului cele necuvântătoare. Pe Acela Îl preaînălţăm întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînâlţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Cei Ce s-au făcut cu darul Tău biruitori tiranului şi văpăii, tinerii cei ce au păzit foarte poruncile Tale, au cântat: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Cântarea a 9-a. Irmosul: Înfricoşatu-s-a tot auzul…
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Racla măriţilor pătimitori, adăpându-se de darul Dumnezeiescului Duh, poartă tămăduire. Veniţi de luaţi şi vă sfinţiţi sufletele şi vă curăţiţi de boli, cei ce sunteţi iubitori de mucenici, slăvind pe Dătătorul bunătăţilor.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Ca nişte trandafiri, ca nişte crini cu bun miros, ca nişte odrasle dumnezeieşti ale Raiului, aţi înflorit în văile muceniceşti, fericiţilor, picurând veselia cea făcătoare de miresme şi veselind inimile şi sufletele credincioşilor cu bună mireasmă de taină.
Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Înfrumuseţatu-v-aţi, buni biruitori mucenici, cu rănile cele muceniceşti şi în chip vădit asemănându-vă cu îngerii, staţi înaintea lui Hristos Dumnezeu, purtând luminat diadema biruinţei veselitoare şi cerând iertare de păcate pentru cei ce vă cinstesc pe voi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Muceniţa ca o mieluşea, aducându-şi pe fiul său ca pe un miel, a trecut prin mijlocul lupilor neatinsă şi s-a sălăşluit de-a pururea în Staulul cel Ceresc. Cu rugăciunile lor, Doamne, mântuieşte-ne pe noi, care cinstim pomenirea lor cea sfinţită.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Luminează-mi, Uşă a Luminii, sufletul meu cel orbit de patimi, întunecat de cugete viclene şi primejduit. Şi mă fereşte de supărări, de nevoi şi de necazuri, ca să te slăvesc pe tine, Ceea ce eşti Nădejdea şi Întărirea cre dincioşilor.
Irmosul:
Înfricoşatu-s-a tot auzul de nespusa lui Dumnezeu pogorâre, căci Cel Preaînalt de voie S-a pogorât până şi la trup, din pântece fecioresc făcându-Se Om. Pentru aceea, pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu credincioşii o slăvim.
SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Veniţi, iubitorilor de mucenici, să lăudăm pe mărgăritarele cele înţelegătoare şi nevoitorii Domnului: pe Chiric şi pe maica lui. Căci, hrănindu-l pe el cu lapte timp de trei ani, l-a adus jertfă fără de prihană lui Dumnezeu. Pentru aceea, a luat de sus, împreună cu dânsul, cununile biruinţei şi se veselesc împreună cu Hristos, către care să strigăm cu credinţă: rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Preasfântă Fecioară Maica lui Dumnezeu, te rog vindecă cumplitele patimi ale sufletului meu şi-mi dăruieşte iertare de greşeli mie, celui ce nebuneşte le-am făcut, sufletul mi-am spurcat şi trupul mi-am întinat, ticălosul. Vai mie! Ce voi face în ceasul acela, când îngerii vor despărţi sufletul meu de săracul meu trup? Atunci fii mie Ajutătoare şi Folositoare, că pe tine te avem Nădejde noi, robii tăi.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…
Pe Mielul şi Păstorul şi Mântuitorul, dacă L-a văzut Mieluşeaua pe Cruce, s-a tânguit lăcrimând şi cu amar grăind: lumea se bucură luând izbăvire, iar pântecele meu se aprinde, văzând Răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei. Îndelung Răbdătorule Doamne, Adâncule al milei şi Izvorule al bunătăţilor, milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce laudă cu credinţă dumnezeieştile Tale patimi.