Noblețea este o măreție pentru om și mai ales pentru omul duhovnicesc. Să nu vorbim cu asprime, pentru că asprimea împiedică Harul lui Dumnezeu. Să exploatăm timpul nostru, deoarece ne va părea rău pentru aceste clipe și nu le vom mai găsi. Să rostim continuu Rugăciunea, ca să simțim dulceața dumnezeiescului Har. Nu discuții, ca să pierdem zilele în zadar. Și mai ales acum când ne împărtășim regulat, trebuie să fim foarte atente. Să spunem: „Hristoase al meu, mâine Te voi primi înlăuntrul meu. Oare sunt vrednică?”. Și să ne rugăm cu smerenie, cu zdrobire. Când preotul spune: „Să luăm aminte! Sfintele Sfinților”, vrea să spună că dacă vrea să se împărtășească cineva, trebuie să fie sfânt. Dacă avem ceva cu vreo soră, dacă nu avem umilință și pregătire, mai bine să nu ne împărtășim, pentru că ce rost are să-L primim pe Hristos, dacă nu ne îngrijim să-L ținem înlăuntrul nostru și să simțim dumnezeiescul Har?

Stareţa Macrina Vassopoulos, Cuvinte din inimă, Editura Evanghelismos, p. 91

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.