Trebuie să mulţumeşti pentru toate. Aici să-ţi fie îndrumător Sfântul Pavel, care porunceşte: „În toate mulţumiţi” (1 Tes. 5, 18).
De asemenea, cuviosul Isaac, care zice: „Mulţumirea celui ce primeşte, stârnește pe cel ce a dat să dea daruri şi mai mari decât cele dinainte. Cine nu mulţumeşte pentru cele mai mici, va fi nerecunoscător (mincinos) şi nedrept şi în cele mai mari”. Şi: „Ceea ce călăuzeşte darul lui Dumnezeu spre om este inima ce se mişcă spre mulţumire neîncetată. Iar ceea ce călăuzeşte ispita spre suflet, este gândul de cârtire care se mişcă pururea în inimă”.
Inima care mulţumeşte lui Dumnezeu este o inimă deschisă Lui. De aceea în ea se revarsă alte şi alte daruri. Cea care cârtește e o inimă închisă în sine. Ea nu vede darurile primite şi de aceea nu primeşte, în fond, nimic de la Dumnezeu, sau de la altă persoană. Reducând toate la nimic, rămâne cu nimic, căci ea nimiceşte prin critică şi ceea ce primeşte.

Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau cele 100 de capete, traducere, introducere şi note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în „Filocalia”, vol. VIII, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1979

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.