Pentru Andrei, cel mai important moment din viaţă a fost momentul în care L-a cunoscut pe Hristos. S-a întipărit atât de viu în sufletul său, încât avea să-l ţină minte până în celălalt moment. Ultimul moment din viaţă, în care şi el, răstignit, dar mai mult, răstignit cu capul în jos, după cum am spus, şi-a dat sufletul său pe cruce. (Mitropolitul Augustin de Florina)
În fiecare an, la 30 noiembrie/13 decembrie, Biserica îl cinstește pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat de Domnul Hristos la misiunea de propovăduire a cuvintelor Sale veșnice. Despre Sfântul Apostol Andrei știm că era originar din Betsaida Galileii, frate al Sfântului Petru, pescar de meserie și ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. A fost „cel Întâi Chemat” la apostolie de către Mântuitorul Hristos și, la rândul său, a chemat pe mulți la dreapta credință, într-o bogată activitate misionară care l-a purtat până la gurile Dunării de Jos. Cu prilejul prăznuirii Sfântului, obștea monahală și credincioșii prezenți au înălțat rugăciuni către Bunul Dumnezeu și Sfântul Apostol Andrei.
„Sărbătoarea închinată Sfântului Apostol Andrei ne vorbește despre schimbarea radicală din viețile Apostolilor atunci când L-au întâlnit pe Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos. Întâlnirea cu Hristos trebuie să fie cea care ne determină să ne îndrăgostim iremediabil de El. Experiența vederii lui Hristos să ne dea impulsul lăuntric de a-L urma, de a-I asuma învățătura și de a o trăi deplin în viața noastră. Doar din întâlnirea cu El se naște dorul de a-L mărturisi oriunde, chiar și atunci când alții Îl disprețuiesc sau Îl batjocoresc. Sfântul Apostol Andrei s-a îndrăgostit de Mirele Ceresc și L-a iubit atât de mult, încât s-a jertfit pentru El, primind martirajul,” ne spune PS Ignatie, Episcopul Hușilor.
Iar această mărturie a iubirii și jertfei se înscrie în însăși lucrarea celor doisprezece apostoli, cele douăsprezece pietre de temelie ale Bisericii, care îi susțin construcția atât de puternic, încât nici «porțile iadului» nu o vor putea birui. Unul dintre ei este Sfântul Apostol Andrei. Mitropolitul Antonie de Suroj afirma despre jertfa ce au făcut-o apostolii pentru propovăduire: „Primind o astfel de bogăție de nedescris și nesfârșită, Sfinții Apostoli ar fi putut să se retragă în sine și să trăiască cu veșnicia. Or, ieșirea la propovăduire a fost pentru ei o jertfă. Ei trebuiau să vorbească despre ceea ce era atât de prețios pentru ei, despre ceea ce ar fi dorit să păstreze în taină. Dar au destăinuit taina aceasta lumii întregi, fiindcă lumea avea nevoie de ea și fiindcă au învățat de la Hristos iubirea”.
Sfântul Andrei ne cheamă și pe noi să trăim adevărul cuvintelor: „Am găsit pe Mesia!” (In. 1, 41). Această veste bună adusă de Sfântul Apostol ne îndeamnă să zidim în inimile noastre piatra cea din capul unghiului care este cuvântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru a dobândi mântuirea sufletelor noastre.
