Ioan a fost un propovăduitor neîntrecut al pocăinţei. Nimeni nu rămânea posomorât auzindu-i predica, ci alergau să-l asculte până și desfrânatele, tâlharii, vameșii, fariseii și saducheii, cu toții se grăbeau spre el, atrași ca de un magnet. Ioan era un astfel de om, încât nimeni nu pleca fără să fi fost cutremurat. Era mângâietor, foarte îngăduitor și dulce. Deși părea aspru și neabătut, în cerințele lui față de popor era blând, ca și cum le-ar fi spus: «Este foarte ușor să te mântuiești! Iată, faceți aceasta și vă veți mântui! (Arhimandrit Emilianos Simonopetritul)
Biserica Ortodoxă sărbătorește la data de 24 iunie / 7 iulie Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Sfânta Liturghie oficiată în cinstea Sfântului Prooroc Ioan a reunit în rugăciune obştea Mănăstirii Suruceni și credincioșii veniți pentru a participa la slujba de Sărbătoare.
Sfântul Evanghelist Luca prezintă în detaliu nașterea Înaintemergătorului Domnului, în primul capitol al Evangheliei sale. Aflăm astfel că, „pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să tămâieze intrând în templul Domnului […] Şi i s-a arătat îngerul Domnului stând de-a dreapta altarului tămâierii. Şi văzându-l, Zaharia s-a tulburat şi frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea, şi de naşterea lui mulţi se vor bucura.” (Lc. 1, 8-14)
Nașterea Sfântului Ioan este deopotrivă o minune și o împlinire a planului dumnezeiesc. Numele său, „Ioan”, înseamnă „Dumnezeu a avut milă” sau „Dumnezeu este milostiv”. Încă din pântecele maicii sale, el s-a arătat ales de Dumnezeu, săltând de bucurie la întâlnirea cu Fecioara Maria, care purta în pântece pe Hristos Domnul.
Această viețuire aleasă, începută încă dinainte de naștere, a fost urmată de o viață cu totul ieșită din comun, în care Sfântul Ioan a arătat o negrijă îngerească față de cele pământești. Sfântul Nicolae Velimirovici îl descrie astfel, subliniind asemănarea lui cu îngerii, nu doar prin viață, ci și prin chip: „Ioan era ca un înger prin negrija faţă de cele pământeşti. Îngerii nu sunt făpturi trupeşti ca oamenii, ei sunt înveşmântaţi în trupuri cereşti (I Corinteni 15, 40). Îngerii nu au nici o grijă de sine. Nu se ostenesc îngrijorându-se ce vor mânca, sau ce vor bea, sau cu ce se vor îmbrăca. Îl slujesc pe Dumnezeu şi ştiu că de la El au hrană şi adăpare şi îmbrăcăminte. Ioan se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Nu bea nici vin nici băutură tare. Dar nu se spune că n-ar fi avut vreodată ce mânca şi ce bea. Nu lăcustele şi mierea îl hrăneau, ci puterea lui Dumnezeu care se împărtăşeşte credincioşilor Lui prin acelea.”
Pentru această viață neprihănită, asemenea cu a îngerilor, Sfântul Ioan este înfățișat în iconografia ortodoxă purtând aripi, în chipul îngerului vestit de Prorocul Maleahi, arătând astfel curăția, înălțimea și rânduiala cerească a chemării sale.
Într-o lume în care setea de repere morale și spirituale este tot mai mare, chipul Sfântului Ioan Botezătorul rămâne un far călăuzitor. Prin viața sa, el ne cheamă la pocăință și curaj duhovnicesc. Prin nașterea sa minunată, ne încredințează că nimic nu este cu neputință când Dumnezeu lucrează. Prin pilda lui, suntem chemați să ne întoarcem inimile spre Hristos și să trăim cu nădejde în mila și lucrarea Sa.
Credincioșii prezenți în ziua sărbătorii s-au închinat cu evlavie la răclița cu părticele din moaștele Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, păstrate cu cinste și rugăciune în Sfânta Mănăstire Suruceni.
Sfinte Proorocule Ioane, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!