Fiul lui Dumnezeu, înţelepciunea lui Dumnezeu şi puterea, a coborât din Cer ca să învieze cu iubirea Sa lumea cea moartă. (Sfântul Nicolae Velimirovici)
Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci a reunit în rugăciune obștea Mănăstirii Suruceni și credincioșii veniți pentru a participa la Sfânta Liturghie. Prin această Duminică, Biserica ne pregătește pentru Praznicul Înălțării Sfintei Cruci. Această pregătire este necesară, deoarece Taina Crucii rămâne greu de înțeles pentru omul contemporan, obișnuit să caute confortul și să evite suferința, în timp ce Crucea ne descoperă că iubirea adevărată înseamnă și jertfă, dăruire și răbdare.
„Fiul lui Dumnezeu, Cel din veșnicie, se întrupează, ca Om, din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, din dragoste desăvârșită. Din iubire față de noi oamenii face minuni, ne vestește Împărăția Cerurilor, ne împărtășește modul de viață dumnezeiesc la care suntem chemați să trăim, infuzează lumea aceasta de iubirea Sa cea dumnezeiască și, mai presus de toate, Se răstignește pentru noi, Își dă viața pentru noi – moare pentru fiecare dintre noi, ca să ne răscumpere din tirania păcatelor și a celui rău”, ne spune PS Ignatie, Episcopul Hușilor.
Când S-a răstignit pe Cruce, Domnul Hristos ne-a dezvăluit o altă latură a iubirii, una pe care noi, oamenii, o înțelegem cu greu. El ne-a arătat că a iubi înseamnă și a te jertfi, a-ți da viața pentru cel care nu merită lucrul acesta, după cum ne spune Apostolul Pavel: Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea Lui faţă de noi prin aceea că, pentru noi, Hristos a murit când noi eram încă păcătoşi. (Rom. 5, 8)
Sfântul Chiril al Alexandriei, tâlcuind această pericopă despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu-Tatăl, Care Îl trimite pe Fiul Său în lume ca să Se răstignească, ne spune că „măreția acestei iubiri constă în faptul că Se răstignește pentru noi nu un înger, nu o făptură creată sau nimic din cele care țin de cele materiale, ci Însuși Fiul lui Dumnezeu-Tatăl, Cel Veșnic și deoființă cu El, Care gustă moartea ca să o biruiască pentru noi, ca să o nimicească, să zdrobească zăgazurile morții și nouă să ne dăruiască viață veșnică, să ne facă părtași viețuirii celei dumnezeiești”.
Evanghelia de astăzi, după ce ne descoperă Crucea ca semn al iubirii lui Dumnezeu, ne arată și rostul venirii Fiului lui Dumnezeu în lume: «n-a venit Fiul în lume ca să judece lumea, ci ca să mântuiască lumea». Nu a venit să ne pedepsească, nu a venit să ne judece, ci a venit să ne mântuiască. Și ce face un părinte care încearcă să-și salveze copilul? Face tot ceea ce poate. Îl caută, îl mângâie, îl îndreaptă și, atunci când este nevoie, îl ceartă, numai să-l câștige și să-l întoarcă pe calea cea bună.
„Așa a venit Hristos și ne cheamă și pe noi la această unitate sub semnul Crucii, sub aripile Lui. Și le spunea la un moment dat și ne spune și nouă: «Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci…, cât am vrut să vă adun precum o cloșcă își adună puii sub aripile sale și n-ați voit». Asta este crucea, este semnul îmbrățișării sub adumbrirea lui Hristos, în dragostea lui Hristos, în dragostea Lui care ne-a fost declarată și dovedită odată și pentru totdeauna, prin semnul Crucii”, menționează PS Benedict Bistrițeanul.
Adevărul din Evanghelia de astăzi este simplu și, în același timp, copleșitor: Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. (In. 3, 16) Oare poate exista o dragoste mai mare?
În cadrul Sfintei Liturghii, numeroși creștini s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
