„Cu cât mai mare este dragostea, cu atât mai mare este suferinţa.” (Sfântul Teodor Studitul)
Praznicul Înălțării Sfintei Cruci a reunit în rugăciune obştea Mănăstirii Suruceni și credincioșii veniți pentru a participa la Sfânta Liturghie. În această Duminică prăznuim Sfânta Crucie, cea care reprezintă declarația de dragoste a lui Dumnezeu pentru lume. Hristos Însuși ne spune că „nu e iubire mai mare decât să-şi pună cineva viața pentru aproapele său” (In 15,13). Numai cine iubește poate să se smerească într-atât încât să sufere ocară pentru ceilalți, mai mult decât atât, să sufere umilința maximă posibilă.
„Dumnezeu şi Domnul L-a dat pentru dragostea Sa pe Însuşi Fiul Său la moarte prin cruce. „Că aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât şi pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n-a putut să ne izbăvească pe noi în alt chip, ci a voit să ne înveţe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Şi ne-a apropiat pe noi de Sine în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Şi dacă ar fi avut ceva mai de preţ decât pe Fiul Său, şi aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Şi pentru dragostea Lui cea mare n-a voit să silească libertatea noastră, deşi putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru” , ne spune Sfântul Isaac Sirul.
Pentru creștini Crucea presupune un mod de existență, iar proiectarea realității din perspectiva Crucii îl ajută să-și orienteze cursul vieții pământești spre viața veșnică și să trăiască bucuria Învierii încă din această lume. În acest context, arhimandritul Zaharia Zaharou menționează: „Pentru noi, crucea este sabia care omoară sinele nostru păcătos, care ne lipsește de împărtășirea cu Dumnezeu. Crucea devine cheie a Raiului, pentru că ea omoară iubirea de sine care este izvorul a tot răul în lumea aceasta. Crucea lui Hristos a fost dragostea lui Dumnezeu pentru ceilalți. El nu S-a cruțat pe Sine, ci a fost gata să moară, pentru ca noi să putem trăi. Și dragostea Lui s-a arătat a fi mai puternică decât moartea, până în sfârșit.”
Potrivit părintelui Stăniloae „creatura ori se mistuie duhovnicește pentru Dumnezeu, dacă vrea să trăiască prin El, ori e omorâtă de păcat și pedeapsă. Ea trebuie să aleagă o moarte: moartea spre viață sau moartea spre moarte”.
Crucea este semnul credinţei în iubirea lui Dumnezeu, iubire mai tare decât moartea. I-ar a-I urma lui Hristos, ne spune Sf. Sofronie Saharov, „înseamnă să fim gata pentru a fi răstigniţi din dragoste pentru El. Unde şi cum vom găsi puterea pentru un asemenea eroism? Suferinţa lui Hristos e cu neputinţă de zugrăvit. În orice caz, nimeni nu o înţelege. Aşa cum copiii nu-şi dau seama de sacrificiile pe care părinţii şi învăţătorii lor le fac pentru a-i creşte şi a trece asupra lor experienţa câştigată cu greu de-a lungul unei vieţi întregi, tot aşa îndeobşte oamenii nu L-au înţeles pe Hristos – şi chiar şi cei ce au făcut excepţie de la această regulă, L-au înţeles numai în parte.”
Crucea reprezintă declarația de dragoste a lui Dumnezeu față de om…