Prohodul Domnului este o preamărire solemnă a iubirii nesfârşite şi negrăite a lui Dumnezeu, Care, pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire „S-a răstignit în zilele lui Pontiu Pilat. Și a pătimit și S-a îngropat.” Mântuitorul Hristos a luat asupra Sa păcatele noastre, pentru a ne dărui sfinţenia Sa. El a pătimit moarte asemenea nouă, pentru ca noi să vieţuim în veşnicie împreună cu El.
„Sub pământ apui,
Cel ce ai făcut pe om cu mâna,
Ca pe oameni să-i înalţi din căderea lor,
Cu puterea Ta, Atotputernice.”
La finalul Doxologiei Mari, soborul slujitorilor și credincioșii prezenți, purtând Sfântul Epitaf, au făcut înconjurul Bisericii, care simbolizează ducerea spre mormânt a Mântuitorului.