„Hristos este Omul adevărat, cel mai autentic, cel mai frumos, pe care ar trebui să Îl chemăm să ne vindece de orice fel de slăbănogire, de orice rană pe care ne-o provoacă păcatul. Răspunsul la această dezamăgire «nu am om» este Însuşi Hristos. Vindecarea de păcat, de moarte – care a intrat în lume prin neascultarea lui Adam -, în gândirea ortodoxă, se numeşte îndumnezeire. Îndumnezeirea omului este ridicarea lui la demnitatea şi frumuseţea de a fi părtaş firii dumnezeieşti, de a se lăsa firea umană pătrunsă de energiile dumnezeieşti, de lumina necreată, ca în felul acesta să capete o strălucire mult mai minunată decât o avea Adam însuşi.” (PS Ignatie, Episcopul Hușilor)
Duminica a IV-a după Înviere, cea a Slăbănogului, a adunat la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Suruceni, numeroși creștini pentru a se ruga alături de obștea monahală la Sfânta Liturghie, oficiată de slujitorii așezământului monahal.
Este Duminica în care aflăm că Hristos S-a făcut om pentru noi, oameni ai păcatului, pentru ca să nu ne mai plângem că nu avem om, pentru a ne arunca în scăldătoare. Mai mult decât atât, pentru fiecare dintre noi există o scăldătoare cu șapte pridvoare, Biserica lui Hristos, locul vindecării noastre.
În conformitate cu învățătura ortodoxă, vindecarea este strâns legată de mântuirea sufletului. Trebuie să ne vindecăm pentru ca la cea de a Doua Venire a lui Hristos, să-L vedem ca Lumină, și această Lumină să ni se facă viață, și nu foc, care va fi iadul. Biserica, prin întreaga sa viață, se luptă să le dăruiască oamenilor vindecare sufletească.
„Avem mare trebuință de vindecare, deoarece prin cădere, prin viața în păcat și în patimi, ne-am abătut de la buna noastră funcționare, ne-am „dereglat”. În loc să-L avem pe Dumnezeu în centrul vieții noastre și să ne îndreptăm viața după legea dumnezeiască, ne-o îndreptăm după propria noastră logică, care în multe privințe este lipsită de orice logică. Centru vieții noastre a devenit omul, iar nu Dumnezeu-Omul, legea rațiunii, iar nu legea lui Dumnezeu, lucrarea patimilor, nu cea a Duhului Sfânt,” – ne explică IPS Ierotheos Vlachos.
Astfel, întreaga noastră strădanie ar trebui îndreptată spre tămăduirea sufletului. Firește, nu reușim aceasta cu propriile puteri, avem însă Biserica și lucrarea Dumnezeiescului Har, care ne vindecă și îndreaptă către Dumnezeu.
„N-am om”, spune slăbănogul, iar împreună cu el – mulți dintre noi. Această constatare L-a făcut pe Hristos Dumnezeu să se facă asemenea nouă, luând și fire omenească. Pentru ca nimeni niciodată, oricât de slăbănogit n-ar deveni, să nu se simtă singur.
În cadrul Sfintei Liturghii, numeroși creștini au primit împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos.