Soarele, răsărind, trimite lumina sa pretutindeni, dar cei ce au boală la ochi, căutând la lumină, se vatămă. Cine este dar pricina vătămării: lumina sau boala ochilor? Arătat este că boala ochilor, iar nu lumina. (Arhimandrit Paulin Lecca)
Evanghelia este Cuvântul lui Dumnezeu către noi, mesajul adresat sufletelor noastre. Grijile lumii, patimile și răceala sufletească ne fac însă orbi și nesimțiți față de Lumina cerească, nu-i permit acesteia să împrăștie întunericul dinăuntrul nostru.
Astfel, adesea ascultând sau citind un fragment din Evanghelie, credem că nu ni se adresează nouă. Să luăm Evanghelia din Duminica vindecării orbului din Ierihon. Cei mai mulți dintre noi nu suntem orbi și nici nu avem probleme cu vederea… Poate că nu avem probleme cu vederea, însă suntem prea plini de noi înșine și nu mai suntem în stare să privim spre Cer, către Cel Care pe toate le umple de lumină spre a ne schimba viața. Avem ochi, dar suntem nevăzători. Mult mai orbi decât Orbul din Ierihon, care avea închiși ochii trupești, nouă însă ochii sufletului nu ne permit să vedem Lumina .
„Dumnezeu dragoste este, El cu neostoită sete caută pe fiecare dintre noi, Îi este dor de noi, în a Sa dragoste către noi, El nu se schimbă, oricât ne-am schimba noi față de El, El pururea năzuiește să ne covârșească cu bunătăți”, spunea părintele Sofronie Saharov. Dumnezeu nu vrea să ne lase în orbirea noastră și ne oferă și în această duminică o șansă în plus, să ne vindecăm de întunericul din noi, să ne apropiem de Dătătorul de Lumină și să trăim în Lumină.
In Duminica a XXXVI-a după Rusalii, la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Suruceni, Sfânta Liturghie a fost oficiată de soborul preoțesc al așezământului monahal în prezența obștii monahale și a numeroși credincioși.
În cuvântul de învățătură, adresat celor prezenți, clericul mănăstirii Prot. mitr. Victor Ceresău a subliniat că orbul de la Ierihon, deşi nu vedea cu ochii trupeşti, vedea duhovnicește, prin credință. Înțelegând că Iisus Nazarineanul este unica sa șansă de vindecare, îi cere lui Dumnezeu: „Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!” Mântuitorul nu-l întreabă pe orb „ce să-ţi dau?”, ci „ce să-ţi fac?”. Minunea vindecării orbului are la bază credinţa sa că numai Iisus Nazarineanul îi poate oferi darul vederii. Pentru că a crezut că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru stăruința sa în rugăciune, cererea i-a fost îndeplinită: ” Vezi! Credinţa ta te-a mântuit.”
A consemnat Natalia Lozan