“De ce ne este rânduit postul? Cred că pentru a ne aminti mai bine obârşia noastră. Ca să ne amintim că nu suntem doar rodul pământului, ci al cerurilor, mai întâi de toate al cerurilor. Ca să ne aducem aminte că suntem neam ales şi că Tatăl nostru e Însuşi Împăratul cerurilor şi al pământului.” (Sf. Nicolae Velimirovici)
În Duminica izgonirii lui Adam din Rai, numeroși credincioși și-au îndreptat pașii spre Mănăstirea “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Suruceni, pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de slujitorii așezământului monahal.
În această Duminică se deschid ușile pocăinței pentru fiecare dintre noi. Biserica ne îndeamnă să pornim pe calea vindecării prin adânca fântână a postului, pentru ca renăscuți prin baia lacrimilor și a spovedaniei, să vedem lumina cea de preț care pe toate le luminează.
„Perioada postului nu este o perioadă a schimbării hranei, nu este o strădanie de înălţare a omului pe un alt nivel moral mai bun printr-o îmbunătăţire a vieţii sale morale, ci această perioadă a Postului Mare este strădania omului de a avea o relaţie revelatoare personală cu Dumnezeu. Întreaga noastră luptă duhovnicească, întreaga noastră „silire” lăuntrică, este strădania ca Dumnezeu să devină văzut în viaţa noastră. Iar dacă Dumnezeu devine văzut în viaţa noastră, să ne încredem în dragostea Lui şi să ne predăm Lui,” ne spune pr. Varnava Iankos.
Iar Sf. Sofronie Saharov ne îndeamnă să înțelegem că zilele Postului ne sunt puse la dispoziţie ca pregătire spre a primi învierea cea din morţi: „Ne vom alcătui nouă înşine acest tablou pentru Marele Post şi vom vedea cum un Om pe pământ a hotărât în Sine să urce pe Golgotha şi să rupă cătuşele de fier ale blestemului pentru păcatul lui Adam, să rabde absolut tot ceea ce nimeni pe întreg Pământul nu a înţeles, nimeni nu a putut cu adevărat pătrunde. Iar când a săvârşit „lucrul” Lui, a zis: „îndrăzniţi, Eu am biruit lumea”. Dacă înaintea noastră vom avea un astfel de ţel, atunci vom întâmpina Postul Mare ca pe un sfânt răstimp în viaţa întregului an. Şi atunci când cu bucurie vom purta nevoinţa trupească a înfrânării de la mâncare, ea nu ne va dăuna, ci ne va ajuta în toate planurile: şi în cel duhovnicesc, şi în cel trupesc.”
În cuvântul rostit la finalul Sfintei Liturghii, părintele Mihail Costandache a tâlcuit Evanghelia din Duminica izgonirii lui Adam din Rai, prezentând totodată drumul duhovnicesc pe care trebuie să-l parcurgem în perioada Postului Mare. „Postul este exprimarea maximă a voinței și libertății omului. Prin post arătăm că vrem ca Dumnezeu să facă parte din viața noastră, după cum spunea Sfântul Isaac Sirul: „A mânca este o lege a firii, a posti însă ţine de libertatea omului”.
„Să postim post primit, bineplăcut Domnului“