Vrednic următor al Apostolilor te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Dionisie, din neam de răzeși credincioși răsărind și pescar de oameni ajungând, prin chemarea lui Hristos. Pe tine, iubirea de osteneală, ascultarea smerită și răbdarea înțeleaptă te-au făcut să sporești în virtuți și în cunoștința de Dumnezeu, iar slujirea cu evlavie a dumnezeieștilor slujbe și rugăciunea minții cea pururea lucrătoare în inimă te-au pregătit să fii vistierie a darurilor Duhului Sfânt. (Slujba Sfântului Ierarh Dionisie)
Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Suruceni a îmbrăcat astăzi, 17 septembrie 2026, veșminte de sărbătoare, cinstindu-l pe Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, ale cărui sfinte moaște se păstrează cu evlavie în acest sfânt lăcaș.
În dimineața zilei, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, Mitropolitul Vladimir, a fost întâmpinat de Preacuvioasa Egumenă Epistemia (Goncearenco), de un sobor de arhierei și preoți, precum și de numeroși credincioși.
Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârșită în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”. Împreună cu Mitropolitul Vladimir au coliturghisit ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari, ÎPS Nicodim, Arhiepiscop de Edineț și Briceni, ÎPS Anatolie, Arhiepiscop de Cahul și Comrat, PS Ioan, Episcop de Soroca și Drochia, PS Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, PS Filaret, Episcop de Căpriana, Vicar mitropolitan, PS Nicolae, Episcop de Ceadîr-Lunga, Vicar al Eparhiei de Cahul și Comrat, PS Patrocl, Episcop de Dondușeni, Vicar al Eparhiei de Edineț și Briceni, Arhimandritul Nectarie (Gherman), starețul Mănăstirii Horăști și prorector pentru studii al Academiei de Teologie Ortodoxă din Moldova, prot. mitr. Vadim Cheibaș, secretar mitropolitan, și un impunător sobor de preoți și diaconi.
În cadrul serviciului divin, Arhipăstorul a hirotonit în treapta de preot pe diaconul Gheorghe Chiriac.
Biserica nu poate exista fără Sfinți. Ei sunt mărturia vie a Evangheliei împlinite de-a lungul veacurilor, arătându-ne că virtuțile evanghelice nu sunt doar idealuri, ci pot fi trăite în viața omului care Îl urmează pe Hristos. Însăși Sfânta Scriptură este o chemare la sfințenie, de la cartea Leviticului, în care Dumnezeu ne cheamă: „Sfințiți-vă și veți fi sfinți, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfânt sunt” (Levitic 11, 44; cf. 1 Petru 1, 15), și până la cartea Apocalipsei, care spune: „Cine este sfânt, să se sfințească încă” (22, 11).
În persoana Sfântului, această chemare la sfințenie devine o realitate vie. După cum menționează Sfântul Mărturisitor Dumitru Stăniloae: „Prin disponibilitatea sa în relații, prin extrema sa atenție față de celălalt, prin promptitudinea cu care se dăruiește lui Hristos, umanitatea este tămăduită și înnoită. Această umanitate înnoită se vădește în chip concret printr-un comportament plin de delicatețe, de transparență și de puritate în gânduri și în sentimente față de fiecare ființă umană. Cel care se apropie de un sfânt descoperă în el culmea bunătăţii şi a curăţiei, acoperită de voalul smereniei care o face încă şi mai atrăgătoare. Sfântul ia parte la durerile celorlalţi până la lacrimi. Sfântul este înrădăcinat în statornicia iubirii şi a suferinţei Dumnezeului întrupat, pentru că această iubire iradiază din Dumnezeu Cel care S-a întrupat şi a pătimit pentru oameni.”
Prin mila lui Dumnezeu, avem și noi un astfel de rugător în Ceruri, pe Sfântul Ierarh Dionisie. La vârsta de 15 ani, dorul de Dumnezeu și dorința de a îmbrăca haina monahală l-au adus la Mănăstirea Suruceni. Prin smerenie și ascultare, prin stăruință în rugăciune și prin citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților Părinți, și-a pus temelia vieții duhovnicești. Râvnitor față de sfintele slujbe și înzestrat cu un deosebit dar al cuvântului, Sfântul Dionisie a devenit un căutat povățuitor sufletesc, iar predica sa, rostită „în dulcele grai al vechilor cazanii”, atingea inimile celor care îl ascultau. Numit „Gură de Aur”, înflăcărat apărător al valorilor ortodoxe și model de urmat pentru monahi și clerici, Sfântul Ierarh Dionisie a adeverit prin întreaga sa viață faptul că teologia ortodoxă este o teologie vie – o teologie care nu constă în simpla împărtășire a unor idei și concepții despre Dumnezeu, nu se reduce la o cugetare omenească despre cele dumnezeiești, ci se întemeiază pe viața în comuniune cu Dumnezeu.
Numeroși creștini s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. După încheierea Sfintei Liturghii, soborul ierarhilor și al preoților, condus de ÎPS Mitropolit Vladimir, a oficiat un Te-Deum.
Pentru activitate sârguincioasă spre binele și întru mărirea Bisericii Ortodoxe din Moldova, preotului Laurențiu Ionașcă i s-a oferit dreptul de a purta paliță și cruce cu pietre scumpe. Protoiereii mitrofori Victor Ceresău și Vadim Iarovoi au fost decorați cu Ordinul „Sfântul Ierarh Dionisie Erhan”, gradul III, iar protodiaconul Anatolie Cobzac – cu Medalia „Sfântul Ierarh Dionisie Erhan”. Mai mulți ctitori și binefăcători ai Mănăstirii Suruceni au fost distinși cu ordine și medalii mitropolitane.
În cuvântul adresat credincioșilor, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova a evocat chipul și lucrarea duhovnicească a Sfântului Ierarh Dionisie, subliniind însemnătatea cinstirii Sfinților și a urmării pildelor lor de credință și viețuire creștină. Totodată, Mitropolitul Vladimir a adresat un cuvânt de apreciere Egumenei Epistemia și obștii Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” pentru osteneala depusă în viața și lucrarea mănăstirii.
La rândul său, Egumena Epistemia a mulțumit ierarhilor, preoților și tuturor credincioșilor pentru împreuna-rugăciune. În cuvântul său, maica stareță a vorbit despre pilda vieții Sfinților, care ne arată că, prin smerenie, dragoste și discernământ, omul poate redescoperi calea către adevărata sa chemare – sfințenia.
La final, toți cei prezenți au participat la o agapă frățească pregătită de obștea monahală.
Sfinte Ierarhe Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
