Astăzi 27 noiembrie, se lasă sec pentru Postul Naşterii Domnului. Acest post ţine 40 de zile şi se încheie în ajunul praznicului, pe 6 ianuarie.
Istorie
Postul Nașterii Domnului a fost instituit în secolele IV-V, mai târziu decât Postul Sfintelor Paști. Durata de 40 de zile, începând din 15/28 noiembrie, a fost hotărâtă la un sinod local ţinut la Constantinopol în 1166. Până atunci, creștinii din diverse locuri ale lumii nu posteau același număr de zile.
Însemnătate duhovnicească
Acest post trebuie să îmbine pocăința cu milostenia, după cum ne îndeamnă Evanghelia care se citește în duminica dinaintea lăsatului sec: Pilda samarineanului milostiv.
„Accentul cade în postul acesta pe rugăciunea unită cu fapta cea bună izvorâtă din iubire smerită și milostivă. Samarineanul acesta este chipul iubirii milostive a lui Dumnezeu din fiecare om”, a subliniat Patriarhul Daniel în predica din această duminică.
Prin durata de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise pe Muntele Sinai, când aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe Tablele Legii. Tot astfel, creștinii, postind 40 de zile, așteaptă să primească pe Însuși Cuvântul lui Dumnezeu întrupat din Fecioara Maria.
Practic, Sărbătoarea Nașterii Domnului ne cheamă să urmăm exemplul Maicii Domnului, ca și noi să devenim sălaș pentru Mântuitorul Hristos.
Părintele Constantin Necula declara în trecut următoarele despre Lăsatul secului:
„Dacă vrem să simțim Nașterea Mântuitorului, trebuie să facem tot efortul pe care l-ar face magii pe cale: aur, tămâie și smirnă nu prea mai avem la îndemână, dar putem să avem dragostea și smerenia în Hristos. E bine ca ziua aceasta să fie o dată în plus un moment în care cugetăm la post, să așezăm lucrurile în albia lor firească și să ne așezăm gândirea în Dumnezeu.”
Tipic
Felul cum postim în această perioadă conform regulilor tipiconale este astfel:
– abţinere totală de la carne, ouă şi brânză pe toată această perioadă,
– Lunea, Miercurea şi Vinerea mâncăm bucate pregătite fără untdelemn şi nu consumăm vin,
– Marţea şi Joia se dezleagă (adică putem mânca) la untdelemn şi vin,
– Sâmbetele şi Duminicile, se dezleagă la untdelemn, vin şi peşte.
– dacă în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm bucate gătite cu untdelemn şi bem vin; iar de va cădea hramul bisericii sau sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie (+), atunci dezlegăm si la peste.
– Marţea şi Joia mâncăm peşte, untdelemn şi bem vin, numai atunci când în aceste zile cade vreun sfânt mare (notat în calendar cu cruce neagră sau roşie), ori este hramul bisericii.
– în ziua de Ajun (6 ianuarie) se mănâncă tocmai seara şi anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină.
– în ziua de Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce (adică: carne, ouă, brânză, şi mâncăruri gătite cu untdelemn) şi bem vin.
Se dezleagă la pește: la Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului – 4 decembrie chiar dacă această sărbătoare ar cădea Miercurea sau Vinerea. De asemenea mâncăm peşte în Lunile, Miercurile şi Vinerile acestui post, dacă în aceste zile cade hramul bisericii din parohia noastră. Totodată dezlegăm la peşte în zilele cu sfinţi însemnati, dacă aceste zile cad Marţea sau Joia. Cu atât mai mult, când Marţea sau Joia se întâmplă să cadă hramul bisericii.
Acestea sunt câteva din prescripţiile tipiconale legate de felul cum trebuie să postim in această perioadă premergătoare Sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, dar bineînţeles că fiecare dintre noi vom ţine după putinţa trupului, post mai aspru sau mai uşor dar numai cu binecvântarea duhovnicului.