Clopotele vesteau sărbătoarea. Sute de credincioşi îşi îndreptau paşii spre Mănăstirea Suruceni. De la credincioşi de rând de prin împrejurimi, până la oameni de vază din capitală ştiu că de Sfântul Gheorghe trebuie să lase toată grija lumească şi să vină la mănăstire. Aceeaşi faţă blândă şi luminoasă te întâmpină la poartă. Este micuţa şi plăpânda maica stareţă Egum. Epistimia, care multe le ştie şi trăieşte, nevoindu-se împreună cu surorile pentru ca această podoabă de odinioară să aibă priveliştea binemeritată.
Un impunător sobor de preoţi, majoritatea călugări, a oficiat slujba praznicală. Serviciul divind a fost condus de către părintele exarh Arhim. Siluan, care a venit cu un deosebit cuvând de învăţătură despre viaţa şi patimile sfântului mucenic, după care s-a referit la viaţa şi frumoasele realizări din această mănăstire. Părintele Siluan i-a mulţumit maicii stareţe pentru truda depusă în acest sfânt aşezământ, unde se înfăptuiesc lucrări de construcţie şi amenajarea a complexului monahal, precum şi de creare a unui centru social pentru nevoiaşii din această zonă.
Sărbătoarea s-a încheiat prin înconjurul bisericii şi binecuvântarea ierburilor şi florilor specifice acestei perioade.
