Auzi adeseori în biserică ecfonisul Pace tuturor! Pentru ca să-ţi aduci aminte că ai venit în biserica Dumnezeului păcii şi că trebuie să fii în pace şi cu Dumnezeu şi cu oamenii şi cu tine însuti: cu Dumnezeu, prin pocăinţă şi prin păzirea poruncilor, cu oamenii, prin înţelepciune, dreptate, milostenie, blândeţe şi răbdare; cu tine însuti, neângaduindu-ţi nimic potrivnic legii şi nesilindu-ţi conştiinţa.
Căditul icoanelor vrea să spună că, prin înomenirea Sa, Hristos a înmiresmat pământul, care răspândea duhoarea grea a păcatelor omeneşti; că sfinţii sunt înaintea lui Dumnezeu asemeni mirului bine-mirositor, că ei (sfinţii) prin rugăciuni ne-au umplut de mir cu bună-mireasma duhovnicească şi au alungat de la noi patimile rău-mirositoare.
Temeiul pentru rugăciunea stând în picioare: „Iisus a spus ucenicilor: „Sculaţi-vă şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită” (Lc 22, 46).
În doxologia mică către Sfânta Treime şi în multe alte rugăciuni bisericiesti bunătatea şi veşnicia lui Dumnezeu Cel în Trei Ipostase sunt proslăvite cu cuvintele: Acum şi pururea şi în vecii vecilor, pentru a trezi în credincioşi o evlavie permanentă şi neschimbată faţa de Dumnezeu şi de nădejde necurmată în El.
Clopotul este fluier păstoresc ce cheamă turma cuvântătoare în staulul oilor, adică la biserică, pe pajiştea duhovnicească a rugăciunii şi a cuvântului lui Dumnezeu, este şi goarnă de luptă care aduce aminte de lupta duhovnicească şi de faptul că trebuie să fim gata de luptă în fiecare zi, că trebuie să fim întotdeauna înarmaţi cu toate armele duhovniceşti.
Starea în picioare înseamnă că stăm înaintea Împăratului împăraţilor, ca nişte robi ai Lui, gata să împlinim voia Lui; şederea jos e semnul milei Domnului faţă de robii care priveghează în aşteptarea venirii Lui şi ne aduce aminte cuvintele Domnului dintr-o parabolă: „Fericite sunt slugile acelea pe care, venind stăpânul lor, le va afla veghind. Adevărat zic că se va încinge şi le va pune la masă şi apropiindu-se va sluji lor ” (Lc 12, 37).
Temeiul pentru îngenunchere e cuvântul lui Dumnezeu: „Iisus Hristos îngenunchind se ruga” (Lc 22, 41).” Înveşmântarea (preotului) înseamnă haina cea nouă a creştinului, în care el se îmbracă după botez, şi haina dreptăţii, deschiderea şi închiderea uşilor împărăteşti însemnează întrările şi ieşirile: „va intra şi va ieşi şi păşune va afla; şi va vedea cerul deschizându-se” (In 10, 9; 1, 51).
Sf. Ioan din Kronștadt,rugăciuni, Liturghia – Cerul pe pământ, Cugetari mistice despre biserică