Mulţi oameni au vrut să se facă sfinţi. Luptele lor pentru dobândirea curăţeniei necesare sfin­ţeniei au fost spectaculoase. Mai spectaculoase şi mult mai dure decât luptele din arene. Pentru dobândirea curăţeniei, atleţii lui Hristos luptau împotriva trupului lor, împotriva somnului, îm­potriva foamei, împotriva durerii, împotriva pro­priilor lor gânduri, împotriva instinctelor. Era o luptă fără milă, dusă zi şi noapte, de-a lungul unei întregi vieţi. O luptă palpitantă şi fără nici un răgaz.

Ioan Gură de Aur a luat hotărârea să se facă sfânt încă din adolescenţă, când era încă pe băn­cile şcolii. O hotărâre luată în deplină cunoştinţă de cauză şi după o matură chibzuinţă. Alţi tineri hotărăsc în adolescenţa lor să se facă generali, sportivi campioni, exploratori. Ioan Gură de Aur a hotărât să se facă sfânt. Toată viaţa sa n-a avut alt ideal.

Pentru a dobândi sfinţenia el i-a înfruntat pe toţi adversarii pe toate terenurile şi a câştigat toate luptele. Palmaresul său este o imensă listă de victorii. Victoriile lui Ioan Gură de Aur au fost atât de categorice, încât el este unul din puţinii sfinţi citaţi în calendar atât de Biserica occiden­tală, cât şi de Biserica rasăriteană.

Orice om poate deveni sfânt cu condiţia să-L iubească pe Hristos. Gură de Aur ştia bine acest lucru. El le spunea credincioşilor lui să-l imite pe Sfântul Apostol Pavel, pentru că orice om îl poate imita şi deveni asemenea lui:

„Să-l imităm, fraţii mei, căci un om cu ace­eaşi natură ca şi noastră, dar pentru că a ară­tat o mare dragoste de Hristos, a intrat în ceruri şi acum are loc aici împreună cu îngerii. Dacă vreţi să vă siliţi şi să aprindeţi în voi aceeaşi flacară, l-am putea imita pe acest sfânt apostol. Dacă acest lucru ar fi fost cu neputinţă el n-ar fi spus: «Fiţi imitatorii mei, aşa cum eu sunt imi­tatorul lui Hristos»”

Calendarul e o dovadă ca orice om poate de­veni sfânt. Nu există nici o restricţie în ce priveşte vârsta, sexul, profesia, rasa sau naţionalitatea. Găsim aici unii lângă alţii sfinţi de toate naţiona­lităţile, de toate culorile.

Există sfinţi care în viaţă au fost împăraţi ală­turi de alţii care au fost sclavi. Aproape toate profesiile sunt reprezentate aici. Există sfinţi care au fost regi, monahi, nobili, nobile, negustori, învăţători, muncitori, grădinari, ciobani, avocaţi, medici, agenţi de fisc, magistraţi, cerşetori, ser­vitori, tâmplari, cizmari, fierari, pescari.

Nici epoca nu contează prea mult pentru a deveni sfinţi. Există în calendar oameni care au dobândit aceasta glorie în primul secol al creşti­nismului, alţii care au trăit în Evul Mediu şi alţii care au câştigat sfinţenia în epoca noastră.

Dar campionatele lumii, luptele în arene şi competiţiile olimpice sunt simple jocuri de copii în comparaţie cu bătăliile pe care trebuie să le poarte un om pentru a deveni sfânt.

Ioan Gură de Aur a fost unul din fericiţii care au ştiut să urmeze harul şi să atingă această glorie.

Virgil GheorghiuGură de Aur, atletul lui Hristos, Editura Deisis, p. 5-7

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.