Sfânta Liturghie, pentru tot creştinul, este locul unde se poate face un schimb de viaţă. Omul dă viaţa sa mică şi limitată şi o primeşte pe cea măreaţă şi nesfârşită a lui Dumnezeu. În Liturghie îi aducem Domnului o bucăţică de pâine şi un pic de vin, neînsemnate în ele însele. Ce le dă valoare este ceea ce punem noi în ele.
Când ne pregătim pentru Liturghie venim pentru a ne ruga cu toată credinţa, pocăinţa, smerenia şi dragostea noastră, dar şi cu toate aşteptările pe care le avem înaintea lui Dumnezeu spre mântuire. Toată viaţa noastră o punem în acesta daruri şi îi spunem lui Dumnezeu „Ale Tale dintru ale Tale Ţie îşi aducem de toate şi pentru toate“.
Dumnezeu, în milostivirea şi marea lui iubire, îşi pune propria viaţă în aceste daruri, harul Sfântului Duh prefăcându-le în Trupul şi Sângele Lui, răspunzând rugăciunii noastre cu „Sfintele Sfinţilor“. Aşa primim înapoi darurile, dar preschimbate de Duhul Sfânt în Trupul şi Sângele lui Hristos, ca să-L mâncăm pe Domnul şi să trăim în Domnul veşnic. Liturghia este nădejdea lumii. Câtă vreme slujim Liturghia cu această conştiinţă este nădejde de supravieţuire a acestei lumi.
Arhim. Zaharia Zaharou, Cunoscute mi-ai făcut mie căile vieții, Ed. Episcopia Devei Si Hunedoarei, 2019