Acatistul Sfântului întocmai cu Apostolii Marele Cneaz Vladimir

Asemănatu-te-ai negustorului care căuta mărgăritarul cel bun, stăpînitorule mărite Vladimire, stînd pe înălţimea scaunului maicii cetăţilor, a Kievului celui de Dumnezeu mîntuit, credinţa cea drept-măritoare căutînd, ai trimis după ea la cetatea împărătească, aflat-ai mărgăritarul cel fără de preţ, pe Hristos, Care te-a ales ca pe un al doilea Pavel, izbăvindu-te de orbirea cea sufletească şi trupească prin baia Sfîntului Botez. Pentru aceasta noi, poporul tău, prăznuim adormirea ta; roagă-te să se mîntuiască ţara ta Rusia, conducătorii și poporul ei cel iubitor de Hristos.

Asemănîndu-te marelui Apostol Pavel, întru înţelepciune, preamărite Vladimire, ai părăsit slujirea cea idolească şi, ca un bărbat desăvîrşit, te-ai împodobit cu porfira dumnezeiescului Botez; şi acum, stînd cu veselie înaintea Mîntuitorului Hristos, roagă-L să se mîntuiască conducătorii ţării şi poporul ei.

Mărimu-te pe tine, Sfinte întocmai cu Apostolii, Mare Cneaz Vladimir, şi cinstim sfinţită pomenirea ta, că tu ai surpat pe idoli şi tot pămîntul ţării tale ai luminat cu Sfîntul Botez.

Alesule luminate, cel ce neagra slujire idolească în stăpînirea ţării tale ai izgonit şi cu lumina credinţei celei dumnezeieşti pe dînsa ai luminat-o, pe tine te prealăudăm, întocmai cu Apostolii cneaze Vladimire; tu, cel ce acum cu îndrăznire stai înaintea Împăratului împăraţilor, nu înceta a te ruga pentru moştenirea ta, şi cu rugăciunile tale păzeşte-ne de toate nevoile şi necazurile, ca să-ţi cîntăm cu mulţumitoare umilinţă: Bucură-te, Vladimire, al stăpînirii ruse luminătorule!

Ziditorul îngerilor şi al oamenilor, cînd a aşezat vremurile şi anii întru stăpînirea Sa, şi soarta ţărilor şi cea a popoarelor hotărînd, cînd bine a voit să cheme neamul rus din întunecata slujire idolească la Lumina Adevărului şi la dreptatea veşnică, te-a pus pe tine, Binecredinciosule cneaze, binevestitor şi săvîrşitor al voii Sale atotbune. Pentru aceasta, Ziditorului şi Mîntuitorului nostru mulţumindu-I, pe tine te slăvim ca pe un mare ales al lui Dumnezeu pentru a noastră mîntuire, şi cu veselie îţi grăim:

Bucură-te, întocmai cu Apostolii, preaales de către Preaînţeleapta Pronie pentru luminarea poporului rus;

Bucură-te, numitule de către cel întîi chemat Apostol pe înălţimile Kievului;

Bucură-te, preaslăvitule vas al harului dumnezeiesc ţării tale dăruit;

Bucură-te, preaminunată rădăcină din care pe pămîntul Rusiei a crescut marele pom al dreptei credinţe;

Bucură-te, căci prin tine numele Domnului în toate laturile ţării tale se preamăreşte;

Bucură-te, căci şi preamăritul tău nume de toate neamurile Rusiei cu dragoste se cîntă;

Văzînd deşertăciunea idolilor celor neînsufleţiţi şi amăgirea diavolului, care prindea pe oamenii cei întunecaţi în capcana fărădelegii, şi mai ales auzind pe sfinţii întîi-mucenici ruşi întru Hristos, pe Fiodor şi tînărul Ioan, zicînd chinuitorilor celor fără de Dumnezeu: “Dumnezeii voştri nu sînt dumnezei adevăraţi, dar lemne care astăzi sînt, iar spre dimineaţă putrezesc; Unul este Dumnezeul Adevărului, care a făcut cerul şi pămîntul”, atunci s-a aprins inima ta pentru a căuta şi a cunoaşte pe Acest Unul Adevăratul Dumnezeu, Căruia se pleacă tot genunchiul celor cereşti şi pămînteşti, şi al celor de dedesubt, neîncetat cîntîndu-I: Aliluia!

Pronia Celui Preaînalt te-a umbrit pe tine, cînd s-au înfăţişat înaintea ta propovăduitorii altor credinţe, căci te-ai sîrguit să nu fii prins în mrejele învăţăturilor mincinoase, şi ai dorit să dobîndeşti credinţa cea adevărată şi mîntuitoare. Pentru aceasta te fericim:

Bucură-te, preaînţelepte luminătorule al poporului rus;

Bucură-te, cel ce ai agonisit mintea cea de Dumnezeu prealuminată;

Bucură-te, căci amăgirea şi cuvintele goale ale păgînilor le-ai ruşinat;

Bucură-te, căci graiurile vieţii veşnice în cuvintele Adevăratului Înţelept, le-ai înţeles;

Bucură-te, raza luminii dumnezeieşti cea din mijlocul întunericului credinţei neadevărate;

Bucură-te, zid neclintit în mijlocul furtunii patimilor păgîneşti;

Cu putere de Sus fiind înţelepţit, ai trimis bărbaţi aleşi la împărăteasca cetate, ca să vadă şi să întrebe, cum aceste popoare slujesc lui Dumnezeu şi cum credinţa lor prin fapte o arată. Deci aceştia cercetîndu-le bine pe toate, ajuns-au la Constantinopol. Unde văzînd şi auzind frumuseţea înălţătoare a Dumnezeieştii Liturghii, li se părea că nu se află pe pămînt, dar în cer; de aceea, cu inimă înfrîntă şi smerită, au dat slavă Domnului, cîntîndu-I: Aliluia!

Bărbaţii trimişi de tine, avînd în inimile lor neclintită încredere, căci credinţa greacă-răsăriteană cu adevărat este drept-măritoare şi că sfintele ei slujiri sînt cu mult mai înălțătoare decît celelalte, întorcîndu-se în patria lor, au mărturisit toate acestea cu adevărat în faţa ta şi a înţelepţilor bătrîni ai tăi, zicînd: “Cine, gustînd dulcele, va pofti amarul? Aşa şi noi nu putem iară să rămînem aici şi să slujim la idoli”. Această înştiințare primind, te-ai aprins după credinţa adevărată; de aceea te mărim aşa:

Bucură-te, ascultătorule cu rîvnă al glasului dumnezeiescului Har;

Bucură-te, că ai fost condus de Duhul Sfînt, din toată inima urmîndu-I;

Bucură-te, că pe sfetnicii tăi i-ai înţelepţit;

Bucură-te, căci prin sfaturile tale i-ai adus pe toţi oamenii tăi la adevărata credinţă;

Bucură-te, căci cu osîrdie ai căutat mărgăritarul cel bun – credinţa în Hristos;

Bucură-te, căci ca o albină ai căutat cu înţelepciune florile, întru care ai găsit dulcea miere a Adevărului şi a mîntuirii;

Furtuna îndoielilor şi a necunoştinţei nu ţi-a clătinat dorinţa de a cunoaşte credinţa adevărată, ci îndată ai dorit să primeşti Sfîntul Botez cu toată stăpînirea ta, ca împreună cu toţii, ca şi un tată cu ai săi copii, cu vrednicie să-I cîntaţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Auzind boierii şi mai-marii poporului despre credinţa cea adevărată şi aducîndu-şi aminte de strămoaşa ta, Sfînta cneaghină Olga, care în Constantinopol a primit Sfîntul Botez, au zis: “Dacă n-ar fi fost bună credinţa aceasta, nu ar fi primit-o cea mai înţeleaptă dintre femei”. De aceea şi noi, pururea pomenindu-o pe preaînţeleapta Olga, cu mulţumire astfel îţi cîntăm:

Bucură-te, că ai păstrat în inima ta sămînţa cea dumnezeiască, pe care a semănat-o fericita strămoaşa ta;

Bucură-te, că ai urmat sfintele ei sfaturi;

Bucură-te, că mai-înainte ai văzut în ea raza mîntuirii poporului tău;

Bucură-te, soare ce ai răsărit din acea rază;

Bucură-te, luminătorule al bătrînilor sfetnici;

Bucură-te, că ai adus pe poporul tău la Hristos;

Dorind a primi haina Sfîntului Botez cea de Dumnezeu ţesută, te-ai gîndit de unde și cum să dobîndeşti atît de mulţi păstori şi dascăli, ca să lumineze aceştia tot poporul tău împreună cu tine, şi cum să-ţi afli soţie credincioasă, ca să fie casei tale bună ziditoare, copiilor tăi – maică întru Hristos, şi tuturor cucernică sfătuitoare în bună-cinstire. Și la toate acestea rîvnitor fiind duhul tău, te-a adus în ţara grecească, unde credincioşii din vechime cu evlavie cîntau lui Dumnezeu: Aliluia!

Văzînd împăratul grecilor toată ţara ta aflată în slujirea idolească, n-a luat în seamă dorinţa ta de a primi Sfîntul Botez, pentru că erai slujitor pâgînesc. Însă după ce ai stăruit, aflînd despre hotărîrea ta de a te boteza şi pe poporul tău de a-l converti la Hristos, s-a umplut de bucurie şi ţi-a dat-o în căsătorie pe sora sa – Ana, totodată ai cîștigat încă păstori şi dascăli poporului tău. Pentru aceasta şi noi pururea bucurîndu-ne de această însoţire a ta, îţi cîntăm:

Bucură-te, căci te-a cercetat Răsăritul cel de Sus;

Bucură-te, căci Steaua Celui Preaînalt te-a adus la Răsărit, unde Înţelepciunea și-a făcut sieși casă şi a întărit-o cu şapte stîlpi, cele şapte sinoade ecumenice, întru care s-a întărit credinţa lui Hristos în toată lumea;

Bucură-te, căci aceasta este credinţa sobornicească şi apostolească, care toată lumea a întărit-o;

Bucură-te, că de la un izvor curat ai primit curata învăţătură a lui Hristos;

Bucură-te, bunule îndrumător al casei tale şi al fiilor tăi;

Bucură-te, preaînţelepte învăţătorule al întregului popor;

Prealăudate Cneaze, păstorii şi dascălii pe care i-ai primit de la împăratul grec, pentru ca să lumineze toată ţara rusă cu dumnezeieştile învăţături, cu osîrdie au mers spre această lucrare, cu bună mulţumire cîntînd Celui ce a chemat pe poporul tău la mîntuire,  Domnului Dumnezeu: Aliluia!

Strălucit-a preaminunat Lumina simţitoare a Dumnezeiescului Botez, luminînd întunecata neputinţă a orbirii ochilor tăi, iar în sufletul tău a răsărit Lumina Harului, pe care simţindu-o, cînd ai ieşit din sfînta baie, cu bucurie ai strigat: “Aflat-am acum pe Dumnezeu cel Adevărat!”; pentru aceea te fericim aşa:

Bucură-te, făclie aprinsă cu focul Dumnezeiescului Har, care luminezi întunericul  păgînătăţii;

Bucură-te, binevestitorule al Luminii lui Hristos, prin care s-a deschis întunecimea ochilor și a inimii poporului tău;

Bucură-te, că ai prevăzut cu ochii minţii dumnezeiasca voie către stâptnirea ta;

Bucură-te, căci pînă la sfîrşit te-ai sîrguit ca în Sfîntul Botez tot poporul tău să se lumineze;

Bucură-te, căpetenie a împăraţilor ruşi, de Dumnezeu luminat;

Bucură-te, mărită podoabă şi laudă a Bisericii lui Hristos;

Dorind să luminezi poporul rus cu Dumnezeiescul Botez, mai întîi ai poruncit să se boteze fiii tăi şi mai-marii poporului tău, ca toţi oamenii, venind pe urmele lor cu bunăvoinţă, să primească Sfîntul Botez cu evlavie, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!

Nouă zidire în Hristos te-a arătat chipul vieţii tale după primirea Sfîntului Botez; dacă mai înainte ai fost rîvnitor slujirii idoleşti; acum întru acest chip nou de credinţa lui Hristos te-ai făcut mare iubitor, îndrăgind de asemenea blîndeţea şi milostenia, postul şi înfrînarea, şi toată viaţa urmînd poruncile Domnului. Minunîndu-ne de această bună schimbare, cu evlavie te cinstim:

Bucură-te, căci aprinderea patimilor ai stins-o cu roua Sfîntului Duh;

Bucură-te, căci tot gîndul şi toate simţirile tale le-ai încălzit cu focul Dumnezeiescului Dar;

Bucură-te, că ai iubit locaşul Domnului, Sfînta Biserică, mai mult decît alte locaşuri pămînteşti;

Bucură-te, prețuitor al Dumnezeieştilor slujbe şi al învăţăturii lui Hristos, mai mult decît al altor lucruri şi învăţături;

Bucură-te, că prin sine ai arătat tuturor oamenilor un nou chip al vieţii;

Bucură-te, bunule hrănitor şi îngrijitor al orfanilor şi săracilor;

Neobişnuită, dar şi îmbucurătoare privelişte a fost cînd mulţime multă de bărbaţi şi femei, tineri şi fecioare, dimpreună cu nevinovaţii prunci, cu bucurie se îndreptau spre rîul Nipru, asemenea ca la Iordan, unde se botezau în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh, de la preoţii aflaţi pe mal, care înălţau rugăciunile lucrătoare ale Tainei şi cîntau Domnului cîntarea: Aliluia!

Privind, fericite cneaze, pe poporul tău botezat, sufletul și inima ta s-au umplut de o nespusă bucurie şi în umilinţa inimii ai dat slavă Mîntuitorului Dumnezeu, cu osîrdie rugîndu-L să caute la nou-luminatul tău popor, să-l întărească în credinţă și evlavie, ca să se preamărească numele Său peste tot pămîntul. Aducîndu-ne aminte, aşadar, de aceste preaslăvite şi veselitoare întîmplări, cu mulţumire îţi aducem slăvită cîntare:

Bucură-te, că prin tine s-au mîntuit nenumărate suflete pe pămîntul Rusiei;

Bucură-te, izvorule nesecat al binecuvîntărilor şi milelor dumnezeieşti, care se revarsă peste poporul tău;

Bucură-te, bunule grădinar, care ai sădit în împărăţia ta grădina credinţei dumnezeieşti;

Bucură-te, dulce rîu, care ai adăpat cu apa cucerniciei pe poporul tău;

Bucură-te, căci slăvind dumnezeiasca credinţă, ai surpat mîndria idolească;

Bucură-te, căci Împăratul împăraţilor ţi-a dăruit înţelepciunea lui Solomon, blîndeţea lui David, rîvna lui Ilie şi dreapta credinţă a Apostolilor;

Toată firea îngerilor păzitori ai neamului omenesc, te-a preamărit pe tine, dreptcredinciosule cneaze, cînd ai poruncit maicilor să-şi dea copiii la învăţătura cărţilor, ca să priceapă cum să creadă, şi pentru ca să cunoască cum să-şi petreacă viaţa după credinţă. Aşa şi acum caută la copiii care învaţă Dumnezeiasca Scriptură, şi la părinţii lor, la păstorii şi învăţătorii lor, stăruitori în lucrarea de învăţătură, îi binecuvîntează şi-i întăreşte în ostenelile lor, ca să crească în credinţa adevărată şi în viaţa cu fapte bune, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!

Ritorii cei înţelepţi nu pot cu vrednicie să închipuie mulţimea faptelor bune, dăruite de tine, cneaze, pâmîntului tău, căci sădind în el credinţa dumnezeiască, l-ai slobozit de întunericul păgînesc şi de osînda veşnică, deschizîndu-i calea spre lumina adevărată, la bunăstare pămîntească şi la mîntuire. Pentru aceasta, cu mulţumire şi cu evlavie te lăudăm aşa:

Bucură-te, ctitorule al puterii şi al slavei stăpînirii ruse;

Bucură-te, cel ce ai sădit în ţara ta adevărata lumină şi bunăcinstire;

Bucură-te, cel ce ai dezrădăcinat din poporul tău credinţa păgînească cea deşartă și obiceiurile rele;

Bucură-te, că ai dărîmat capiştile idoleşti;

Bucură-te, cel ce ai zidit sfintele biserici;

Bucură-te, că te-ai asemănat la cinste cu împăratul Constantin cel întocmai cu apostolii;

Vrînd să mîntuieşti împărăţia ta din întunericul slujirii idoleşti, te-ai nevoit, umblînd prin oraşele şi satele stăpînirii tale, trimiţînd peste tot păstori duhovniceşti, pentru ca să lumineze cu credinţă şi cu Sfîntul Botez, poporul tău, învăţîndu-l să cînte Unuia Adevăratului Dumnezeu: Aliluia!

Zid nebiruit ai fost împotriva duşmanilor tăi şi te-ai sîrguit pentru bunătăţile şi slava pămîntului tău în toate zilele vieţii tale. Fii şi acum apărător nebiruit împotriva văzuților și nevăzuţilor vrăjmaşi, în nevoi şi necazuri ajutător nouă, celor ce cu dragoste îţi cîntăm unele ca acestea:

Bucură-te, bunule îngrijitor al poporului rus;

Bucură-te, tată şi bun primitor al orfanilor şi al celor ce suferă;

Bucură-te, apărătorule grabnic al celor ce caută mîntuirea veşnică şi adevărata luminare;

Bucură-te, mărirea şi bucuria stăpînirii ruse;

Bucură-te, pururea ajutătorule în lucrarea grea de ocîrmuire a poporului;

Bucură-te, mare apărător în lupte al oştirilor tale;

Cîntare de umilinţă primeşte de la noi, plăcutule al lui Dumnezeu, şi cu rugăciunile tale risipeşte pe toţi vrăjmaşii noştri, sădeşte credinţa ortodoxă printre păgînii cei ce nu cunosc pe Adevăratul Dumnezeu, dezrădăcinează tot eresul şi dezbinările, ca toţi fiii pămîntului rus, împreună, cu buzele şi cu inimile să slăvească pe Dumnezeu, cîntîndu-I: Aliluia!

Făclie dătătoare de lumină eşti, vrednicule de laudă, cneaze Vladimire, care luminezi cu strălucirea ta toată ţara Rusiei, alungînd întunericul slujirii idoleşti şi arătînd calea cea adevărată către luminare şi fericirea cerească. Pentru aceasta, lăudă-mu-te pe tine, zicînd:

Bucură-te, stea luminată de neapusul Soare al Dreptăţii;

Bucură-te, îndrumătorule, cel ce ne-ai deschis nouă calea cea dreaptă spre mîntuirea veşnică;

Bucură-te, puternicule apărător şi întărire grabnică a propovăduitorilor credinţei ortodoxe;

Bucură-te, ocrotitorul bunilor povăţuitori ai celor tineri şi sprijin bunilor lucrători pentru folosul tuturor;

Bucură-te, grabnicule ajutător al celor ce aleargă după ajutorul tău;

Bucură-te, căci celor ce din toată inima te cinstesc, bune sfaturi le dăruieşti;

Preabunule păstor al nostru, Harul şi darul Sfîntului Duh cere nouă de la Milostivul Dumnezeu şi Mîntuitorul nostru, înţelepţindu-ne şi întărindu-ne în lucrarea mîntuirii, pentru ca să nu fie fără roadă în noi sfînta credinţă sădită de tine, dar să fie îndreptătoare de la drumurile necinstirii şi rătăcirilor, ca să umblăm în lumina poruncilor dumnezeieşti şi să ajungem la fericirea veşnică, cîntînd lui Dumnezeu: Aliluia!

Cîntînd preamulta şi preaslăvita facere de bine a ta, arătată prin luminarea întregii ţări cu lumina credinţei dumnezeieşti, împreună cu nevoinţele şi ostenelile tale, întru bună întocmirea ei săvîrşită, din toată inima mulţumim şi te preaslăvim cu dragoste, zicînd:

Bucură-te, de Dumnezeu alesule şi de El slăvitule, singurul stăpinitor al pămîntului rus;

Bucură-te, zid nebiruit, acoperămînt şi scăpare a lui;

Bucură-te, pom al raiului pe care au răsărit două mlădiţe preaminunate, Sfinţii răbdători de patimi Boris şi Gleb;

Bucură-te, întîi stătătorule al Sfintei Biserici Ruse;

Bucură-te, cel ce împreună cu Apostolii pe scaun eşti şezător şi împreună cu ei te veseleşti;

Bucură-te, căci la poporul Rusiei pururea priveşti, şi pentru el bunătăţi vremelnice şi veşnice ceri de la Dumnezeu;

Preaslăvite şi preaminunate întocmai cu Apostolii, Mare Cneaz Vladimir, primeşte cu milostivire de la noi mulţumirea aceasta pentru toate, cîte prin tine ne-a dat Domnul nouă, părinţilor şi strămoşilor noştri şi întregii ţări, începînd din ziua Sfîntului Botez pînă întru acest ceas. Şi roagă-L pe Preabunul Dumnezeu să tindă mila Sa spre noi şi spre neamul neamului nostru, întărindu-ne în dreapta credinţă şi evlavie, păzindu-ne de toate nevoile şi necazurile, ca să ne învrednicim împreună cu tine, ca nişte fii cu tatăl lor, în veci să-I cîntăm lui Dumnezeu: Aliluia!

O, mare plăcutule al lui Dumnezeu, de El ales și slăvit, întocmai cu Apostolii, cneaze Vladimire! Tu ai lepădat credinţa cea rea şi necurăţia păgînească, ai crezut în Unul Adevăratul în trei ipostasuri Dumnezeu, şi primind Sfîntul Botez, ai luminat cu lumina credinţei dumnezeieşti şi cu bunăcinste toată ţara Rusiei. Şi noi, slăvind şi mulţumind Preamilostivului Ziditor şi Mîntuitorului nostru, te slăvim şi îţi mulţumim şi ţie, lumină- torule şi părinte al nostru, pentru că prin tine cunoscut-am mîntuitoarea credinţă în Hristos şi ne-am botezat în numele Preasfintei şi Dumnezeieştii Treimi; cu această credinţă izbăvitu-ne-am de osînda lui Dumnezeu cea dreaptă, de veşnica robie diavolească şi de chinurile iadului. Prin această credinţă primit-am darul înfierii lui Dumnezeu şi nădejdea de moştenire a cereştii fericiri. Tu eşti primul conducător al nostru la Conducătorul şi Sâvîrşitorul veşnicei noastre mîntuiri, Domnul nostru lisus Hristos. Tu eşti fierbinte rugător şi mijlocitor pentru ţara Rusiei, pentru oastea ei şi pentru toată lumea. Nu poate limba noastră să tîlcuiască mărirea şi înălţimea faptelor bune, revărsate de tine pe pămîntul nostru, peste părinţii şi strămoşii noştri, şi peste noi, nevrednicii.

O, preabunule părinte şi luminătorul nostru! Caută la neputinţa noastră şi roagă-L pe Preamilosîrdul Împărat Ceresc să nu se mînie pe noi foarte, căci după neputinţele noastre în toate zilele păcătuim, să nu ne piardă pe noi cu fărădelegile noastre, dar să ne miluiască şi să ne mîntuiască pe noi după mare mila Sa, să aşeze în inimile noastre frica Sa mîntuitoare, să lumineze cu Harul Său mintea noastră, pentru ca să înţelegem căile Domnului, părăsind cărările necuviinţei şi rătăcirii, umblînd doar în cărările mîntuirii şi Adevărului, neclintit împlinind legile Dumnezeieşti şi canoanele Sfintei Biserici. Roagă-L, bunule, pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, să ne dăruiască mare mila Sa, să ne izbăvească de năvălirea altor neamuri, de tulburările lăuntrice, de ciumă, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de războiul cel dintre noi, de bolile aducătoare de moarte şi de tot răul, să ne dăruiască bună întocmire a văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pâmîntului; să dăruiască preoţilor rîvnă pentru mîntutrea poporului, şi pe toţi oamenii să-i îndemne ca să-şi îndeplinească îndatoririle lor cu rîvnă, avînd dragoste între ei şi acelaşi gînd bun, întru binele ţării şi slava Sfintei Biserici, cu vrednicie să se nevoiască, ca să strălucească lumina mîntuitoarei credinţe în toate părţile ţării noastre, să se risipească toate ereziile şi dezbinările, ca trăind doar in pace pe pămmt, să ne învrednicim cu tine în fericirea veşnică a lăuda şi a preamări pe Dumnezeu în vecii vecilor. Amin.

O, multplăcutule al lui Dumnezeu, Sfinte întocmai cu Apostolii Mare Cneaz Vladimir! Caută la neputinţele noastre şi roagă-L pe Preamilostivul Împărat Ceresc, să nu se mînie pe noi foarte şi să nu ne piardă cu fărădelegile noastre, ci să ne miluiască şi să ne mîntuiască cu mila Sa. Să sădească în inimile noastre pocăinţa şi frica de Dumnezeu cea mîntuitoare; să lumineze mintea noastră cu Harul Său, ca să părăsim cărările cele fără de cinste şi să ne întoarcem pe calea mîntuirii, împlinind neabătut poruncile lui Dumnezeu şi păzind canoanele Sfintei Biserici. Roagă-L, bunule, pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, să arate spre noi marea Sa milă: să ne izbăvească de boli aducătoare de moarte şi de tot răul, să-i păzească şi să-i mîntuiască pe robii lui Dumnezeu (N) de toate uneltirile şi năvălirile vrăjmaşului, ca să ne învrednicim şi noi împreună cu tine de fericirea cea veşnică, lăudîndu-L şi preaînălţîndu-L pe Dumnezeu în vecii vecilor. Amin