S-au dus odată avva Silvan cu ucenicul sau Zaharia la o mănăstire. Aici frații le-au făcut ceva de mâncare înainte de a pleca la drum.

După ce plecară, ucenicul său găsi apă în drum și a dorit să bea. Bătrânul îi spuse:

– Zaharia, azi e post.

– Dar n-am și mâncat, părinte?

– Ceea ce am mâncat, era din dragoste; noi să ne ținem postul nostru, fiule.

www.pateric.ro

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.