Botzul este identitatea mărturisirii credincioşilor creştini, a celor ce se supun cu toată fiinţa lui Dumnezeu, a adevăraţilor cetăţeni ai Împărăţiei cerurilor, a mădularelor statornice ale trupului lui Hristos şi deci a moştenitorilor vieţii veşnice.

Dumnezeiescul botez, din perspectiva ortodoxă şi numai din aceasta, este restabilirea şi redobândirea alcătuirii noastre dintru început, cea „după chipul şi asemănarea” Ziditorului nostru şi, prin urmare, redobândirea identităţii noastre personale.

Acesta este şi lucrul pe care Domnul nostru ni-l subliniază ca descoperire dumnezeiască: „Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui” (Marcu 16,16). Este tămăduirea mărturisitoare a primei noastre neascultări şi, prin urmare, o îndatorire necesară care se impune pentru redobândirea stării noastre fireşti, de a fi asemenea chipului dumnezeiesc. Botezul este desfiinţarea şi anularea păcatului strămoşesc şi a ceea ce pedeapsa şi osânda au pricinuit în firea noastră.

Botezul în numele Preasfintei Treimi, al Dumnezeului cel adevărat, ne „altoieşte” chiar în „trunchiul” Făcătorului nostru, ca să participăm ipostatic la făgăduinţele dumnezeieşti: „Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru aceştia, ca să fie una, precum şi Noi una suntem” (cf. Ioan 17, 21-23). Devenim astfel moştenitori ai Tatălui şi împreună-moştenitori cu Fiul Său.

Negreşit, botezul singur nu este considerat suficient, fără dreapta făptuire. Însă, iarăşi, fără botez nu ne poate îndreptăţi nici o dreaptă făptuire sau facere de bine. Aceasta este cerinţa necontenită a Domnului nostru, a adevăratului nostru Mântuitor, atunci când i-a trimis pe ucenicii Săi să Îi continue lucrarea, mântuirea oamenilor. „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să ţină toate câte v-am poruncit vouă.” (Matei 28, 19-20)

Prin Botezul ortodox în numele Dumnezeului Treimic ne împărtăşim de partea „moştenirii sfinţilor” și devenim „fiii lui Dumnezeu”. Sfinţirea sau transmiterea harului nu este pricinuită de elementele materiale ale Botezului, ci de rugăciunea (epicleza) către Sfânta Treime, aşa cum ne-au predat Sfinţii Apostoli și învăţătorii cei insuflaţi de Dumnezeu ai Bisericii noastre. Există diferite botezuri şi fiecare înşelare şi erezie şi-l are pe-al său. Dumnezeu, însă, şi adevărul sunt una şi numai credincioşii adevăraţi devin părtaşi ai harului şi ai înfierii.

Gheronda Iosif Vatopedinul, Dialoguri la Athos, Editura Doxologia, Iaşi, 2012, pp. 74-75

Leave a reply

required