– După închisoare, aţi plecat în America, unde trăiţi şi acum, într-o mănăstire ortodoxă. Cum vi s-a părut societatea capitalistă, după experienţa comunistă?

– Da, după închisoare, Patriarhul Iustinian s-a străduit să fiu scos din ţară, Dumnezeu să-l ierte! A fost un mare patriarh, care i-a înţeles foarte mult pe cei care suferă. În ciuda faptului că unii oamenii din presă îl critică, şi pe el, şi pe Preafericitul Teoctist, să ştiţi că ei au fost mari înţelegători ai suferinţei umane.

Revenind la societatea americană, aş vrea să vă spun să nu judecaţi capitalismul american prea rău. Să ştiţi că americanul nu e capitalist în felul în care vă imaginaţi, pentru că există acolo un fel de socialism bazat pe trusturi. Dacă eşti muncitor la Ford, de exemplu, de la Ford primeşti, pe lângă salariu, şi o maşină, din doi în doi ani, la Ford te şi îmbraci, pentru că Ford nu face numai automobile. Au şi magazine cu de toate şi caută să-l ţină pe om înăuntrul acestui sistem. Ce să vă mai spun, că aproape toţi sunt acţionari. Adică un muncitor spune: „fabrica mea”, nu spune: „fabrica lui Ford”. Deci, nu mai este capitalismul de la început de secol XIX, există în el şi o latură socială.

Principala problemă pe care mi-am pus-o acolo a fost: cum poţi să trăieşti în societatea asta capitalistă şi totuşi să te ocupi de mântuirea sufletului? Eu cred că nu se contrazic unele cu altele. Trebuie să ne bucurăm de tot ceea ce Dumnezeu a creat, dar, în acelaşi timp, Dumnezeu ne-a făcut oameni ca să producem, să muncim, să trăim din munca noastră.

Noi, ca ortodocşi, acolo, în America, avem o misiune: să schimbăm direcţia cunoaşterii, pentru că Apusul, din care face parte şi America, e orientat în exterior. Occidentalii explorează universul din afara lor. Rostul ortodoxiei este să întoarcă atenţia omului spre sine, spunându-i că mai există o dimensiune lăuntrică. Noi nu dispreţuim cunoaşterea cosmologică, cunoaşterea din afară de noi, pentru că întrânsa sunt amprentele lui Dumnezeu ca şi Creator, dar pentru a ne cunoaşte pe noi şi pe Dumnezeu, trebuie să ne întoarcem înăuntrul nostru, iar această cunoaştere a lui Dumnezeu este o experienţă personală. Pe Dumnezeu nu Îl poţi cunoaşte fără să te cunoşti pe tine. Omul modern n-are timp să se cunoască pe sine, pentru că este prea ocupat cu cunoaşterea în afară de sine. Iar din punctul de vedere al vieţii morale, tineretul, mai ales, nu poate suporta aventura intrării în sine şi, ca un fel de scăpare, cultivă lucrurile zgomotoase.

Şi vă dau un exemplu: noi avem nişte tabere de copii, vara, tabere religioase, le spuneţi dumneavoastră, aici îi aducem să înveţe religie. Pentru că în America nu se predă religie în şcolile publice. Niciodată nu s-a predat. Nu pentru că americanul nu este religios sau este împotriva bisericii, ci pentru că acolo sunt 1200 de secte şi atunci nu ştii ce fel de religie să predai în şcoală. Şi statul, care de fapt e respectuos faţă de biserică (nu plătim taxe, nu plătim impozit pe proprietăţi, pe nimic), a refuzat să introducă religia în şcoală, pentru că nu ştie ce fel de religie să predea.

Aşadar, revenind, aveam o tabără de copii şi aveam o fetiţă care asculta permanent la două radiouri: unul în dreapta, altul în stânga, cu două căşti, una în urechea stângă, alta în cea dreaptă, probabil că erau două programe: unul de sport şi unul de muzică. Şi eu i-am spus: „Shut them off!”-„Închide-le!”. Şi ştiţi ce mi-a spus? „Părinte, dacă eu le închid, înnebunesc!”. Ce tragedie la o fetiţă de 14 ani să spună lucrul ăsta! „Dar tu nu poţi să stai pe banca aia? Doar să stai o oră acolo!”. „Dar ce să fac?”. „Nu faci nimic; stai şi taci; poate Dumnezeu vrea să-ţi vorbească ceva!”.

Vedeţi, ăsta este rolul ortodoxiei în cultura apuseană. Nu să ne cunoască lumea. Noi de multe ori suntem mândri, avem creştini în Franţa, în Germania, în America. Ei, şi ce?! Nu pentru asta ne-a trimis Dumnezeu acolo. Ne-a trimis acolo ca să deschidem porţile unei cunoaşteri adevărate, să deschidem porţile Bisericii.

Extras din interviul Pr. ROMAN BRAGA – „Dumnezeu ne-a trimis în Occident ca să deschidem porţile bisericii”,

http://www.formula-as.ro/

Leave a reply

required