Troparul Sfinţilor Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf, glasul al 8-lea:

Cu înfrânarea omorând por­nirile şi îndemnurile cele arză­toare ale patimilor, ucenicii lui Hristos au luat harul de a alun­ga urmările bolilor celor nepu­tincioşi şi a face minuni, atât în viaţă, cât şi după moarte. Minune uimitoare cu adevărat! Că oase goale izvorăsc tămă­duiri. Slavă Ţie, Singurului Dumnezeu şi Ziditorului.

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul.

Hristos Se naşte slăviţi-L, Hristos din ceruri întâmpinaţi-L; Hristos pe pământ, înălţaţi-vă; cântaţi Domnului tot pământul şi cu veselie lăudaţi-L popoare, că S-a preaslăvit!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind împodobiţi cu Cununile Măririi şi stând înaintea Scaunului lui Dumnezeu şi umplându-vă de Dumnezeiască Lumină, mucenicilor, izbăviţi de întune­cimea patimilor pe cei ce săvârşesc cu dragoste Sfântă pomenirea voastră, cea de lumină purtă­toare.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Iubind Strălucirea Dumneze­iască şi dorind după Frumuse­ţea lui Dumnezeu, aţi lepădat desfătările vieţii şi toată stăpâ­nirea cea strălucitoare şi prin moarte aţi aflat Viaţa Cea Nesfârşită, mucenicilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Înflăcărându-se de râvnă Dumnezeiască au stins focul necredinţei în Dumnezeu şi s-au arătat întru credinţă sfeşnice strălucitoare, umplând pe toţi de lumina dreptei cinstiri de Dumnezeu, Sfinţii Mucenici Ermogen şi Mina, cei mari la suflet.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Roagă-te neîncetat, Fecioară fără de prihană, Domnului şi Stă­pânului, pe Care L-ai Întrupat din sângiuirile tale, unindu-Se cu noi, ca să se izbăvească robii tăi de sub stăpânirea patimilor, Preacurată.

Cântarea a 3-a. Irmos: Fiului Celui Născut…

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Raza Cerească luminându-se sfinţii mucenici, au risipit întunericul înşelăciunii idoleşti şi ne-au strălucit lumină de tămăduiri, nouă celor ce cântăm Dumnezeului tuturor: Sfânt eşti, Doamne!

Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Urmând pătimirii Stăpânu­lui, Celui Ce este Viu, Minunate Mina, pielea de pe tălpi ţi s-a jupuit, dar ai zdrobit capul ti­ranului vrăjmaş, întărindu-ţi picioarele pe calea cea tare a muceniciei, preaviteazule mu­cenice.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Tăindu-i-se mâinile, Sfântul Ermogen lăuda pe Mântuitorul făcând veşmântul preoţiei cu roşeala sângiuirilor cu adevărat mai strălucitor şi prin har arătându-se următor Celui Ce a păti­mit cu trupul.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe tine Singură, Hristos Cel Preafrumos, aflându-te Preafrumoasă între femei, Fecioară, a ieşit pur­tător de Trup, din sânul tău, împodobind neamul nostru, cu Dumnezeieşti Frumuseţi. Pentru aceasta te cinstim pe tine.

Irmosul:

Fiului, Celui Născut fără stricăciune din Tatăl mai înainte de veci şi mai pe urmă din Fecioară Întrupat fără sămânţă, lui Hristos Dumnezeu să-I strigăm: Cel Ce ai înălţat fruntea noastră, Sfânt eşti, Doamne!

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Toiag din rădăcina lui Iesei şi floare dintr-însul, Hristoase din Fecioara ai odrăslit, din Muntele cel cu umbra deasă. Venit-ai Întrupându-Te din cea Neispitită de bărbat, Cel fără de trup şi Dumnezeu. Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vestind Legile cele pline de lu­mină, ai răbdat nelegiuirea de a ţi se scoate ochii, Sfinte Mina, având ochii inimii tale căutând cu gri­jă către Lumina Cea Neapusă şi cântând cu bucurie: Slavă Pu­terii Tale, Doamne!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Arătatu-s-a limba ta, pe când ţi se tăia, preaînţelepte, ascuţită de Focul Duhului; că vorbeai vestind minunile lui Dumnezeu şi ai schimbat necredinţa jude­cătorului tău în încredinţare plină de evlavie cu adevărat de­spre Ziditorul.

Stih: Sfinte Mucenice Ermoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răbdând cu multă tărie pă­timirea, Sfântului Ermogen i se taie picioarele, călcând în picioare capul şarpelui şi pregătind cu cuget neabătut calea muceni­ciei, care duce către Viaţa Stră­lucirii Cereşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Păzindu-ţi sufletul nerănit, ţi Se arăta Hristos, vindecându-ţi rănile, Sfinte Mucenice Mina şi poruncindu-ţi să rabzi cu bărbăţie; ca prin tine să se facă mântuire tuturor celor ce te vedeau, Cel Ce este voitor de milă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Toiag din rădăcina lui Iesei, înflorind ai odrăslit pe Cel Ce a sădit toată lumea, Care a veşte­jit sadurile cunoştinţei celei ne­roditoare; şi ne-a sădit cu evla­vie credinţa cea adevărată, Preacu­rată Fecioară, Prealăudată.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Dumnezeu al păcii fiind, Tată al îndurărilor, pe Îngerul Sfatului Tău Celui Mare, dăruindu-ne pace L-ai trimis nouă. Deci, povăţuiţi fiind la lumina cunoştinţei de Dumnezeu, de noapte mâne­când, Te slăvim pe Tine, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Pentru ce te tulburi în de­şert? Strigau mucenicii îm­preună judecătorului cel fărădelege; căci lângă noi se gă­seşte, dându-ne putere, Cel Ce este Singurul Nebiruit întru tă­rie; pentru Acela suferim cu toată tăria chinurile.

Stih: Sfinte Mucenice Ermoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fost-a pe neaşteptate minu­nata schimbare a Mucenicului Ermogen către Domnul; că prin baia botezului s-a curăţat şi prin hotă­rârea cea Dumnezeiască a primit lumina arhieriei, luminând cu învăţături pe cei ce sunt în noaptea celor cumplite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Părăsind gândul cel neiscusit al ritorilor, aţi fost pescuiţi cu mrejele necărturarilor, Duhul înţelepţindu-vă cu adevărat pe voi, mucenicilor; şi prin cre­dinţă v-a făcut puternici întru tărie,împotriva furtunii chi­nurilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Arătatu-te-ai întrecând pe sfinţii îngeri, Fecioară Preacurată, Ceea ce ai născut pe Îngerul de Mare Sfat, pe Dumnezeu Emmanuel, Care cu pogorârea Sa a făcut pe cei pământeşti cereşti, pentru milostivirea Sa cea de netâlcuit.

Cântarea a 6-a. Irmos: Din pântece pe Iona…

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Izbăveşti pe Iona din fiară, închipuind îngroparea Ta cea de trei zile, Atotputernice; iar trupurile mucenicilor, arun­cate în mare, le îndreptezi către limanul cel liniştit al îngropă­rii, unde este Dumnezeiasca Ta voire, spre paza noastră, a cre­dincioşilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Trupurile voastre, nebiruiţi­lor mucenici, adâncimea mării le-a dat uscatului nevătămate, mergând înaintea voastră îngeri cereşti, fericiţilor şi arătându-ne tuturor aşezarea voastră, care este izvor de tămăduiri şi izbăvire de patimile sufleteşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cetele cele înţelegătoare s-au mirat de răbdarea voastră; cum aţi biruit cu trupul pe ba­laurul cel fără de trup, muceni­cilor şi v-aţi încununat cu cununile biruinţei, stând înaintea Scaunului lui Dumnezeu şi luminându-vă cu Dumnezeieştile Străluciri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Încetat-a prin tine, Fecioară, moartea; că ai născut pe Viaţa Hristos, Care dăruieşte nemu­rire şi Dumnezeiască izbăvire celor ce cred în El cu tărie. Pe Acela roagă-L, Preasfântă, să izbăvească pe robii tăi de toate greşelile.

Irmosul:

Din pântece pe Iona ca pe un prunc l-a lepădat fiara mării, precum l-a primit; şi în Fecioară sălăşluindu-Se Cuvântul şi Trup luând, a ieşit păzind-o Nestricată; că Cel Ce n-a pătimit stricăciune o a păzit Nevătămată pe Ceea ce L-a născut.

CONDAC, glasul al 3-lea. Podobie: Fecioara astăzi…

Ca nişte stele strălucitoare aţi împuţinat în chip desăvârşit noaptea credinţei în idoli şi aţi luminat inimile credincioşilor cu lumina cunoştinţei de Dum­nezeu şi i-aţi arătat vase cinstite ale Duhului. Pentru aceas­ta lăudăm sfântă pomenirea voastră, mucenicilor preamăriţi.

CONDAC, glasul al 2-lea. Podobie: Căutând la cele de sus…

Încingându-te Dumnezeieşte cu Marele şi Cinstitul Nume al lui Hristos, ca şi cu o armă, ai ruşinat pe vrăjmaşul şi ai pri­mit cununa biruinţei. Ci, Mărite Mucenice Mina, nu înceta rugându-te pentru noi toţi.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii în dreapta credinţa fiind crescuţi, pâgâneasca poruncă nebăgând-o în seamă, de groaza focului nu s-au înspăimântat, ci în mijlocul văpăii stând, au strigat: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Acolo unde se aude lămurit glasul şi răsunetul celor ce prăznuiesc cu suflet bucuros v-aţi sălăşluit, nevoitorilor şi plini de veselie, cântaţi: Dum­nezeul părinţilor noştri, bine eşti ­cuvântat!

Stih: Sfinte Mucenice Ermoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dulce îmi este mie moartea de care mor, striga Mucenicul Ermogen; Viaţa mea este Hristos, iar moartea îmi este un câştig ne­spus; să mi se taie deci mădu­larele, mie celui ce cânt: Dum­nezeul părinţilor noştri, bine­ eşti cuvântat!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu cuget hotărât te-ai scris în cartea celor vii, Înţelepte Evgraf! Că tăindu-ţi-se capul, te-ai urcat în sângele tău ca într-un car şi te-ai mutat către Lumina Cea Neînserată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cuvântul Cel Ce S-a Întrupat, a ieşit din tine, Fecioară, nearzându-ţi pântecele şi nici mişcându-ţi semnele Fecioriei, dându-ne nestricăciune şi viaţă, nouă, celor ce cântăm: Dumnezeul părinţilor noştri, bine­ eşti cuvântat!

Cântarea a 8-a. Irmos: Cuptorul cei răcorit…

Stih: Sfinte Mucenice Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Se aruncă la picioarele tale cel înfumurat, fiind călcat în picioare de tine, Sfinte Mina, de Dumnezeu înţelepţite; că scoţându-ţi ochii şi tăindu-ţi limba nu ţi-ai mişcat cugetul de la starea cea mai bună. Pentru aceasta cu veselie ai strigat: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Mucenice Ermoghen, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Când judecătorul cel nebun, cu hotărâre plină de cruzime ţi-a smuls mâinile şi picioarele, atunci, dorind răsplătirile, Mucenice Er­mogen, cântai lui Hristos, bucurându-te: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Laud, Sfinte Mina, Dumnezeiştile tale lupte; cinstesc nevoinţele Mucenicului Ermogen; mă închin moaş­telor voastre; cânt chinurile, legăturile, prigonirile şi moartea, prin care v-aţi înălţat către Viaţă, strigând: să binecuvân­teze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Năstrapă, păstrătoare de Mana Dumnezeirii te cunoaş­tem pe tine, Fecioară; Chivot, Masă, Sfeşnic şi Scaun al lui Dumnezeu, Palat şi Pod care duce la Dumnezeiasca Viaţă pe cei ce cântă: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Irmosul:

Cuptorul cel răcorit a în­chipuit chipul Minunii celei mai presus de fire; că n-a ars pe tinerii pe care i-a primit, precum nici Focul Dumnezeirii n-a ars pântecele Fecioarei în care a intrat. Pentru aceasta cântând, să strigăm: să binecuvânteze toată făptura pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmosul: Chipul naşterii tale…

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Iată praznicul cel luminat almucenicilor celor asemenea cu lumina, a strălucit tuturor, luminând marginile lumii şi împrăştiind orbirea sufletelor. Să ne apropiem de el cu osâr­die, ca să scoatem sfinţenie.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei ce aţi câştigat Mărirea Bunătăţilor Cereşti de care v-aţi învrednicit, rugaţi-vă ca pe Aceasta să o dobândească şi cei ce cinstesc cu credinţă lumi­nata voastră pomenire, ca unii ce staţi totdeauna înaintea lui Dumnezeu, rugămu-vă, Sfinţilor Mari Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Trupul şi sufletul vi le-aţi adus ca pe o jertfă fără de prihană Făcă­torului tuturor; iar dându-vă jertfă de ardere de tot, prin fo­cul chinurilor şi numărându-vă în cetele mucenicilor, v-aţi lu­minat cu Lumină Preacurată, înţelepţilor de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dumnezeiasca ceată a mu­cenicilor, Sfinţii Mina, Ermogen şi Evgraf, cei de Dumnezeu înţelepţiţi, înălţatu-s-au sălăşluind în Locaşurile cele Luminoase; şi stau înaintea Tatălui şi a Fiului şi a Duhului, îndulcindu-se în chip lămurit de îndumnezeire.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Firea noastră cea lepădată a văzut Lumina de Fulger a naş­terii tale, Ceea ce eşti fără de pri­hană şi s-a izbăvit de noaptea necunoştinţei şi de patimile tul­burării celei întunecoase. Pen­tru aceasta ca pe o Pricină a mântuirii noastre o cinstim.

Irmosul:

Chipul naşterii tale celei Preacurate l-a arătat rugul cel ce ardea fără să fie mistuit. Şi acum te rugăm să stingi cuptorul ispitelor cel sălbăticit asupra noastră, ca neîncetat să te mărim pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Sfinţii Mucenici Mina, Ermogen şi Măritul Evgraf, lepădând slava lumească, s-au însufleţitde Slava Dum­nezeiască şi cu hotărâre plină de râvnă au răbdat mulţimea chinurilor celor cumplite, necruţându-şi trupul. Pentru aceas­ta, către sfârşit, fiind aruncaţi în adâncurile mării, s-au îndrep­tat către Limanul cel Ceresc. Cărora cu credinţă să strigăm: rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea voastră.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Sfântul Mina cel Minunat, Mucenicul Ermogen cel Lăudat, doimea întru tot cin­stită a Sfintei Treimi, au călcat cu bărbăţie trufia închinăto­rilor la idoli şi săvârşind preasfinţita călătorie, au primit din cer cununile de biruinţă, cu Pu­terea Duhului.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Încăput-ai în pântecele tău, prin Dumnezeiescul Duh, pe Făcătorul tuturor şi Dumnezeul tău şi Ziditorul, Ceea ce eşti fără de prihană, Preacurată şi L-ai născut fără de stricăciune. Pe Acela slăvindu-L, te lăudăm pe tine, Fecioară, ca pe Cămara Împăratului Slavei şi ca pe o Răscumpărare a lumii.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău…

Şi prin inima ta cea Preacurată şi cu totul Nevinovată, Fecioară, a trecut cu adevărat sabia când ai văzut pe Fiul tău ridicat pe Cruce, Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, Binecuvântată Marie, Acoperământul păcătoşilor, Zidul de apărare şi Întărirea lumii.

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.