Toaca este o rugăciune adusă lui Dumnezeu, marcând trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic. Bătută la diverse ore, toaca punctează timpul de peste zi, chemând la rugăciune și slujbă. Atât creștinii din lume, cât și călugării, cunosc sunetul bătutului în toacă, ce îi cheamă zilnic la rugăciune. Baterea în toacă, înainte de începutul slujbei, cheamă pe toți creștinii în Biserică.
Toaca nu este o creație pur estetică sau culturală, ci ea este un text liturgic cuprins într-un act liturgic, este o rugăciune, este un mijloc de înălțare a omului la Dumnezeu, este ceea ce marchează trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic. Cântecul toacei face legătura între pământ și cer, între uman și divin, între ceea ce se cunoaște și ceea ce nu se cunoaște.

Leave a reply

required