Vezi că pomul își dăruiește rodul tuturor, dar tace; fântâna pe toși ne adapă, dar tace; la fel și celelalte făpturi ale lui Dumnezeu ne aduc folos, însa rămân tăcute.

Căci ele așa au fost rânduite de către Ziditorul și, necuvântând, propovăduiesc slava și lauda lui Dumnezeu, dându-ne prilej și nouă, celor care le folosim spre trebuința noastră, să slăvim și să lăudăm bunătatea Domnului. Prin acestea învațăm și noi, făpturile cele cuvântătoare, să ne facem bine unul altuia, dar să tăcem, să nu trâmbițăm înaintea noastră, să nu râvnim slăvirea noastră, ci să căutăm slava Ziditorului nostru, de la Care am primit ființa noi înșine, dimpreună cu orice lucru bun.

Astfel ne învață pe noi Hristos, Mântuitorul nostru: „Asa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru cel din Ceruri” (Matei 5, 16).

Sf. Tihon din Zadonsk, „Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi”, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 102.

Leave a reply

required