În viața duhovnicească, pașaportul este smerenia. Bagajul sunt virtuțile. Oricât de trebuitoare ar fi ele, fără smerenie nu sunt în stare să ne deschidă porțile împărăției lui Dumnezeu. Doar smerenia ne dă acces la minunata Împărăție a harului!

Să luăm o altă pildă. Ajungi într-un anume loc noaptea și duci cu tine valize grele, pline de lucruri de valoare. Dorești să urci până la ultimul etaj al unei clădiri foarte înalte. Ascensorul poate să te ducă destul de ușor și de rapid sus, pentru o mică monedă.

Însă constați că tu nu ai acea monedă. În buzunarul tău sunt alți bani – de hârtie, însă aceștia nu-ți folosesc, pentru că, fiind noapte, nu ai unde să-i schimbi. Și iată, cu toți banii tăi, tu rămâi jos și nu poți urca la etajul cel mai de sus!

Tot astfel este și în viața duhovnicească. Poți să ai mulțime de bogății duhovnicești, mulțime de virtuți, dacă nu ai însă bănuțul smereniei, nu vei putea să urci la cer, ci vei rămâne jos!

Arhimandrit Serafim Alexiev, Smerita cugetare.Tâlcuire la Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul

Leave a reply

required