Sunteţi la Paris! Valurile mării vieţii ne-au despărţit. Eu hălăduiesc pe malul însingurat al Volgăi, dumneavoastră aţi fost aruncat în Paris, capitala modei, capitala lumii civilizate şi, s-ar putea spune, capitala întunericului şi a păcatului. În capitala întunericului şi a păcatului să vă păziţi de întunecare, să vă păziţi de păcat! Unde este mai mare primejdia, acolo este nevoie de mai multă băgare de seamă. Dacă împrejurările vă silesc să vă aflaţi într-un oraş unde bântuie ciuma sau altă boală molipsitoare, trebuie să vă străduiţi să vă terminaţi cât mai repede treburile de acolo şi să plecaţi cât mai repede. Cu atât mai mult trebuie să procedaţi astfel într-un oraş care este capitala păcatului. Cine ştie dacă păcatul cel prea rău nu vă va face vreo rană? Cine ştie ce rană vă va face? El poate pricinui şi o rană de moarte, cu neputinţă de vindecat.
Întoarceţi-vă mai repede, încheindu-vă treaba de acolo! Aici vă aşteaptă o sarcină însemnată. Sunteţi dator să vă ocupaţi cu atenţie de sufletul dumneavoastră. Nu-l irosiţi, fiindcă lucrul acesta e cu putinţă, şi cât de mulţi sunt cei ce îl fac! Să vă amintiţi că şi dumneavoastră aveţi a ieşi din această viaţă pe uşa mormântului, a vă înfăţişa înaintea Domnului spre judecată – spre o judecată care este înfricoşătoare şi pentru sfinţii Lui, şi pentru cei ce şi-au petrecut întreaga viaţă făcându-I placul. Acolo vor fi judecate nu doar păcatele, ci şi dreptăţile oamenilor; acolo multe dreptăţi ale lor vor fi osândite de Dreptatea cea întru totul desăvârşită. Despre lucrul aceasta a dat mărturie Însuşi Mântuitorul. De nu va prisosi dreptatea voastră, a zis El, mai mult decât dreptatea cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor (Mt. 5, 20).
O, dacă Milostivul Domn mi-ar da să mă bucur de mântuirea dumneavoastră şi a mea în veacul acesta şi în cela ce va să fie!
Sfântul Ignatie Briancianinov, Armele războiului nevăzut. Scrisori către monahi, Editura Sophia, 2012