De multe ori să lăsăm să treacă neobservat când suntem întristaţi din cauza altora. Să nu cerem explicaţii, deoarece ceilalţi pot chiar să nu înţeleagă că ne-au făcut rău şi este cu putinţă, dacă căutăm iertarea lor, atunci să gândească la aceea şi să se creeze probleme. Uneori, clipele de lipsă a harului vin pe neştiute. Atunci e nevoie de susţinere, deoarece în situaţia aceasta mulţi monahi îşi aruncă chiar şi rasa. Sunt rari oamenii care au trecut prin adânca pocăinţă într-o durere adâncă, mare.” (…)
Când cineva discută cu oameni raţionalişti sau cu cei care ţin doar formele exterioare ale credinţei se răneşte, deoarece ori va începe să îi înveţe pe ei şi atunci va pierde smerenia, ori va întâlni o împotrivire şi atunci îşi va răni inima.” (Părintele Sofronie de la Essex)

Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, Editura Sophia, București, 2011, p. 281

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.