Domnul îţi va ajuta, după cum ne-a făgăduit prin Isaia, zicând: „Întoarceţi-vă spre mine ca şi eu să mă întorc spre voi”.
Să ai numai cu adevărat partea a doua a înfrângerii de care am spus, adică: o statornică socoteală şi hotărâre, să nu mai greşeşti lui Dumnezeu cu păcat de moarte. Și precum eşti dator a hotărî să nu mai greşeşti cu păcate în viitor, tot aşa este de nevoie să te depărtezi de la locul şi faţa unde ai păcătuit, adică dacă ai căzut în urâcioasa amestecare a trupului, să pleci de la acea muiere cu care ai săvârşit păcatul, şi să o goneşti din casa ta. Căci cu neputinţă este când se va rupe acoperământul cucerniciei şi se va face drum spre lucrul rău, a te păzi cu atâta sârguinţă ca să nu cazi iarăşi. Fiindcă locul face pe hoţ, cum se zice. Cu adevărat, este foarte cumplit să te desparţi de prietenii şi lucrurile tale! Întocmai ca nişte boli trupeşti care nu se pot tămădui decât cu foc şi cu fier, tăind adesea câte un mădular întreg, ca să se izbăvească tot trupul, şi precum cel bolnav schimbă aerul când este vătămător, şi se duce la loc mai sănătos şi nevătămător pentru sănătatea trupului, aşa sunt şi unele din bolile sufleteşti care nu au altă tămăduire mai folositoare decât aceasta.

                                                            Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Editura Egumenița, 2009, pp. 321-322

Leave a reply

required