Se zice că nişte credincioşi dintr-o parohie au venit odată la mitropolie să-l reclame pe preotul lor. Mitropolitul i-a primit şi ei i-au spus:

Înalt Prea Sfințite, uite de ce am venit: Să ne schimbaţi preotul.
De ce?
Pentru că preotul nostru ne spune mereu şi mereu aceeaşi predică.
Şi ce vă spune?
Nu prea ştim ce spune, dar mereu şi mereu ne spune acelaşi lucru.
Bine. Duceţi-vă acasă. Am să-i dau poruncă să v-o spună mereu tot pe aceea, până când veţi şti să-mi spuneţi ceea ce vă predică, şi veţi şi face ceea ce vă îndeamnă.
Tot aşa repet şi eu adesea această lege de aur a creştinismului, nu cu teama că îmi veţi reproşa, ci cu speranţa că o veţi pune în practică: Faceţi oamenilor ceea ce vreţi să vă facă ei vouă.

                                                Mitropolit Antonie Plămădeală, Tâlcuiri noi la texte vechi, Editura Sophia, București, 2011, p. 346

Leave a reply

required

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.